România îşi doreşte un parteneriat transatlantic solid, cu o Uniune Europeană puternică, afirmă ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, într-un interviu acordat AGERPRES.

El susţine că cu cât românii vor fi mai implicaţi în ceea ce înseamnă preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, cu atât consensul în jurul acestei teme va fi mai larg.

În interviu, ministrul vorbeşte despre rolul de mediator pe care România trebuie să şi-l asume în primul semestru al anului 2019, dar şi despre posibilitatea ca ţara noastră să fie "o punte" între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii.

"Cred că Uniunea Europeană şi Statele Unite nu se află în competiţie. Nu se află în competiţie nu doar la nivelul deciziilor luate în plan naţional, nu există o competiţie nici la nivel sentimental între cele două", a declarat Negrescu.

De asemenea, Negrescu aduce în discuţie resursele alocate pregătirii preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene, negocierile pe tema Brexit, dar şi subiectul legat de intrarea României în spaţiul Schengen.


AGERPRES: Mai sunt câteva luni până când România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Concret, care este evoluţia resursei umane, ce detalii ne puteţi da legat de acest eveniment? Care sunt perspectivele pe termen scurt?

Victor Negrescu: Mai avem aproape şapte luni până la preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, practic un semestru pentru a finaliza acest proces de pregătire. Mai mult decât atât, începând cu luna iulie vom prelua preşedinţia din umbră a Consiliului Uniunii Europene, pe perioada preşedinţiei austriece, şi suntem pregătiţi pentru acest moment. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că un număr foarte important din reprezentanţii noştri au fost trimişi deja la Bruxelles, o parte sunt în pregătire pentru a ajunge acolo în perioada imediat următoare şi a exercita acest rol, la Bruxelles, în timp ce în ţară au fost realizate deja mai multe sesiuni de formare, tocmai pentru a creşte capacitatea administrativă în domeniul Afacerilor Europene. În acest context, evident, vorbim, aşa cum am spus şi în trecut, de aproximativ 1.000 - 1.500 de experţi care sunt implicaţi în acest proces. Vorbim, de asemenea, de un număr de concursuri care au fost lansate în ultima perioadă, inclusiv aici, la nivelul Ministerului de Externe. Suntem în proces de recrutare, tocmai pentru a aduce resurse umane de calitate în echipele noastre. Suntem convinşi că în momentul de faţă avem tot ceea ce înseamnă mecanisme şi tot ceea ce înseamnă efort organizatoric antamat şi deja bine organizat pentru a gestiona această preşedinţie, peste şapte luni.

AGERPRES: Despre câte persoane este vorba în prezent? Spuneaţi că o parte din personalul ministerului este deja la Bruxelles sau este în curs de plecare. Putem vorbi şi de detaşări?

Victor Negrescu: Reprezentanţii noştri de la Bruxelles provin din ministerele de resort. Ministerul de Finanţe, spre exemplu, pentru a gestiona portofoliile şi activităţile aferente domeniului pe care îl gestionează trimite reprezentanţi la nivelul reprezentanţei. Aceste persoane sunt formate la nivelul Ministerului de Finanţe şi la nivelul Ministerului de Externe, înainte să meargă la post la nivelul reprezentanţei noastre pe lângă instituţiile europene. Vorbim de aproximativ 100 şi ceva de persoane care vor merge şi vor suplimenta efectivul nostru de la Bruxelles, făcând din reprezentanţa noastră una dintre cele mai importante reprezentanţe pe lângă instituţiile europene din istoria preşedinţiilor Consiliului Uniunii Europene, pentru că ne-am dorit să avem o capacitate administrativă ridicată. O bună parte din decizii se iau în timp real la Bruxelles, atunci când sunt gestionate grupurile de lucru, şi ne-am dorit să avem, într-adevăr, o prezenţă consistentă. Dar, această prezenţă consistentă nu înseamnă că noi, aici, în Capitală, nu gestionăm lucrurile în timp real. În sensul acesta am dezvoltat o serie de mecanisme tehnice şi informatice, care ne permit, nouă, să păstrăm un contact permanent şi direct cu reprezentanţii noştri care vor gestiona grupurile de lucru pentru a-i asista, îndruma şi a-i ajuta atunci când întâmpină dificultăţi sau atunci când au nevoie de ideile noastre şi de sfaturile noastre pentru a-şi duce la bună îndeplinire activităţile pe care au să le desfăşoare pe perioada preşedinţiei.

Sursa foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Aţi vorbit la un moment dat despre faptul că în România nu mai există experţi în ceea ce priveşte afacerile europene, pentru că aceia au fost în perioada în care ţara noastră a intrat în UE şi acum au ieşit, probabil, la pensie. Cum vedeţi calitatea experţilor din perspectiva recrutărilor care au loc sau care au avut loc recent?

Victor Negrescu: Există resursă umană de calitate în România. Într-adevăr, remarcăm necesitatea de a-i forma, de a le da o serie de competenţe practice pe care, din păcate, unii dintre ei nu le posedă. De aceea, în programele noastre de formare avem experţi de la Consiliul Uniunii Europene, experţi ai Comisiei Europene, experţi care au mai desfăşurat activităţi în perioada altor preşedinţii care vin pentru a-i îndruma şi pentru a le da informaţiile necesare pentru gestionarea adecvată a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Aceste formări, fiind extrem de practice, extrem de pragmatice, extrem de concrete îi ajută să-şi perfecţioneze ceea ce vor face pe viitor, să fie pregătiţi pentru acest moment şi să înţeleagă toate detaliile, pentru că, în definitiv, noi vom exercita acest rol de mediator, mediator imparţial. Va trebui să facilităm consensul în ceea ce înseamnă luarea deciziilor în plan european, practic să convingem statele membre să ajungă la un compromis în ceea ce înseamnă viziunea noastră comună. Ori, pentru a face acest lucru avem nevoie din partea experţilor noştri să înţeleagă ce înseamnă proceduri, ce înseamnă negocieri, ce înseamnă viziuni diferite la nivelul statelor membre, să înţeleagă, într-adevăr, toate aceste mecanisme dar şi elemente ce ţin de cultură, identitate dar şi viziuni diferite care pot exista în plan european. Sperăm ca aceste formări, şi sunt convins că se întâmplă acest lucru, să le permită celor care au mai puţină experienţă şi expertiză să fie capabili să gestioneze aşa cum se cuvine această preşedinţie, la cel mai înalt nivel de calitate şi de standarde.

AGERPRES: România va fi mediator, în 2019, într-o situaţie unică în istoria Uniunii Europene - Brexit. Aţi vorbit, la nivelul UE, despre respectarea drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene, dar nu în funcţie de statutul social. Practic, drepturile tuturor cetăţenilor Uniunii Europene să fie respectate în negocierile pentru Brexit indiferent de statut. Care este evoluţia negocierilor din acest aspect?

Victor Negrescu: În primul rând, noi ne-am dorit, în cadrul acestor negocieri privind ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, să reuşim să ajungem la un acord. Pentru noi este foarte important, într-adevăr, ca acest proces de retragere să se realizeze într-o manieră ordonată, coordonată şi în plin acord cu viziunea atât a Uniunii Europene cât şi a părţii britanice, cu scopul de a oferi la finalul negocierilor drepturi cât mai ample cetăţenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie şi să oferim mecanisme de colaborare în domeniul comercial şi economic cât mai consistente şi în avantajul tuturor părţilor. În momentul de faţă, într-adevăr, am discutat o serie de aspecte de interes pentru România şi în special ceea ce înseamnă drepturile cetăţenilor europeni, drepturile cetăţenilor români care trăiesc în Marea Britanie. În această etapă a negocierilor vedem că pentru românii care trăiesc deja în Marea Britanie, dar şi pentru cei care vor merge în Marea Britanie până la ieşirea efectivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană, drepturile lor, ale acestor cetăţeni, sunt cel puţin garantate prin această formă a Acordului de Retragere. Dar, pentru a fi obţinute pe deplin trebuie să ajungem la un acord final. Mai mult decât atât, astăzi discutăm despre statutul viitor al cetăţenilor europeni. Ori, noi, aici, am fost foarte fermi, spunând că ne-am dori ca cetăţenii europeni să beneficieze de o formă de protecţie similară ca cea oferită cetăţenilor europeni care se află deja în Marea Britanie, evident să nu avem alte bariere suplimentare şi mai ales să ne asigurăm că în final cei care fac parte din grupurile vulnerabile să fie protejaţi într-o manieră adecvată de către legiuitorul din Marea Britanie. Şi nu am stat degeaba. Am specificat în cadrul discuţiilor purtate cu partenerii britanici - discuţii directe, în marja Consiliului, dar şi discuţii cu reprezentanţii părţii britanice de aici, din România -, faptul că supraveghem cu foarte mare atenţie modul în care aceste persoane vor fi tratate în procesul de dobândire al statutului de "settled status", de reşedinţă în Marea Britanie. Mai mult decât atât, ne-am oferit susţinerea şi suportul ca reprezentanţii noştri - specializaţi în domeniul afacerilor interne sau dreptului la muncă sau afacerilor consulare - să îi asiste pentru a-i acompania pe aceşti oameni, pentru a acompania aceste persoane în dobândirea acestui statut. Deci, suntem acolo foarte prezenţi iar în toamna acestui an vom merge din nou în Marea Britanie pentru a discuta aceste aspecte şi pentru a ne asigura că procedurile administrative sunt înţelese şi, mai ales, uşor de parcurs de orice cetăţean european care trăieşte în Marea Britanie.

AGERPRES: Vorbeaţi despre faptul că Marea Britanie ar putea folosi atu-ul său în ceea ce priveşte Apărarea pentru a negocia diverse aspecte pe Brexit. Există evoluţii în sensul acesta?

Victor Negrescu: Marea Britanie reprezintă în momentul de faţă un important furnizor de securitate în plan european şi acest statut este recunoscut de toate statele membre şi, în mod special, de ţările din Estul Europei. Acest statut nu dispare prin ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Avem în continuare o colaborare la nivelul NATO şi foarte multe mecanisme de colaborare la nivel bilateral, noi având chiar un parteneriat strategic cu Marea Britanie. Sunt convins că acest efort al părţii britanice de a fi în continuare un furnizor de securitate nu va dispărea după ieşirea din Uniunea Europeană şi va fi menţinut. Chiar ne dorim să existe în continuare, în măsura în care Regatul Unit îşi doreşte acest lucru, mecanisme de colaborare în domeniul apărării şi securităţii cu partenerii britanici. Mă refer aici la un parteneriat între Uniunea Europeană şi partenerii din Marea Britanie. Din ce am observat, la momentul actual există premisele unor astfel de idei comune, unor puncte de vedere comune şi al unor proiecte comune în ceea ce înseamnă domeniul securităţii şi apărării. Discuţiile încă se poartă. Evident, acest acord de retragere are foarte multe componente. Mă refer aici la componentele economice. Credem că fiecare subiect, fiecare domeniu reprezintă un factor de negociere, dar trebuie să fie tratat separat. Adică, discutăm astăzi securitatea, ulterior discutăm piaţa unică şi mergem mai departe în ceea ce înseamnă mecanismele care ne vor permite nouă o interacţiune cât mai largă. Deci, nu vorbim de elemente diferite, ci vorbim de o complementaritate dar cu foarte multe elemente particulare pentru fiecare domeniu care se află în proces de negociere.

Sursa foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: România nu are mai multe provocări din acest punct de vedere, negocierea în contextul apărării? Deja s-au alocat 2% din PIB pentru achiziţiile militare, iar România are un rol pe piaţa achiziţiilor din domeniu.

Victor Negrescu: Eu nu aş prezenta situaţia în această manieră. România şi-a asumat responsabilitatea de a investi în ceea ce înseamnă politica de apărare naţională dar de fapt politica de apărare comună la nivelul NATO. Făcând acest lucru, România devine ceea ce oarecum era recunoscut la nivel european - un furnizor de securitate la nivel regional. Acest proces de îmbunătăţire a capacităţilor noastre militare nu are legătură cu alte aspecte. Cu siguranţă însă, la nivel european se discută despre politica de apărare comună. România este puternic implicată în acest proces şi doreşte, într-adevăr, ca resursele investite pe plan naţional să beneficieze, de ce nu, de fonduri dinspre Uniunea Europeană care, aşa cum aţi văzut, alocă fonduri pentru o politică de apărare comună şi creşte aceste alocări în perspectiva viitorului buget european. Ori, pentru a face acest lucru, pe lângă investiţiile propriu-zise, avem nevoie de capacitate naţională, avem nevoie, în sensul acesta, de companiile naţionale din domeniul apărării să prospere şi să se dezvolte, avem nevoie de noi companii şi noi institute de cercetare care să se dezvolte. Sunt convins că cei care gestionează aceste lucruri, colegii mei, şi în mod special ministrul Apărării fac eforturi importante pentru a asigura această capacitate a României pentru a fi prezentă în ceea ce înseamnă politica de apărare comună.

AGERPRES: Aţi vorbit despre România ca furnizor de securitate regională şi tocmai în această lumină aţi vorbit în mai multe rânduri despre dreptul ţării noastre de a intra în spaţiul Schengen. Care sunt evoluţiile pe această temă? Există şi este o ţintă plauzibilă, mai ales în timpul mandatului preşedinţiei române a Consiliului UE?

Victor Negrescu: În primul rând, în această calitate, de furnizor de securitate la nivel regional, România vine cu o valoare adăugată la tot ce înseamnă construcţia Uniunii Europene şi a NATO. România se profilează ca un partener credibil pentru ambele instituţii şi, de ce nu, o punte de legătură între două organizaţii care au foarte multe lucruri în comun şi, de ce nu, poate chiar o punte de legătură între Uniunea Europeană, din care facem parte şi suntem mândri de acest lucru, şi partenerul nostru strategic, Statele Unite. Plecând de la aceste premise, credem noi că toate aceste eforturi, din punct de vedere militar, din punct de vedere al securităţii, din punct de vedere al politicii externe au ca menire tocmai să garanteze acest statut care, cum v-am mai spus, este evocat de partenerii noştri. Nu este un statut pe care noi ni-l arogăm, ci este rezultatul unor eforturi care durează de foarte mulţi ani şi al unui consens, aş putea spune, în plan naţional a ceea ce înseamnă această viziune pe termen mediu şi lung a României. Pornind de la aceste premise, evident că România îşi doreşte să se simtă un partener cu drepturi depline în aceste organizaţii. Pe partea de NATO, poziţia noastră s-a consolidat în ultima perioadă, pe partea de Uniunea Europeană, asta facem. Cel puţin, în ultimul an am intensificat prezenţa noastră în ceea ce înseamnă procesul european, influenţând decizii importante, în sensul interesului nostru comun. Ori, pentru a putea fi aici, în Uniunea Europeană, un partener cu drepturi depline, cu siguranţă apartenenţa la Schengen este prioritară. Acest efort de integrare la Schengen nu este efortul unui singur ministru, este un efort colectiv. Şi ar trebui, într-adevăr, şi sunt convins că este tratat ca atare (...) fie că vorbim de reprezentanţii guvernului, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale, reprezentanţii Parlamentului sau ai societăţii civile - cu toţii să susţinem acest proces de aderare a ţării noastre la Spaţiul Schengen într-o manieră coerentă şi consistentă. Ce înseamnă lucrul acesta? Evocând faptul că România are frontiere foarte bine securizate, că România este un exemplu în ceea ce înseamnă acest element al siguranţei publice şi a siguranţei cetăţeanului - de altfel evocate ca fiind un pilon central în viitoarea noastră preşedinţie -, menţionând faptul că ţara noastră a fost printre primele state care au introdus reglementări europene - Registrul de transport al pasagerilor la nivel european, ceea ce este un lucru extraordinar, România este un exemplu, alte state mult mai dezvoltate nu au fost în final capabile să îl implementeze în integralitate, România are un avans faţă de statele europene -, plecând de la aceste premise noi am continuat dialogul cu partenerii noştri europeni. Doamna prim-ministru, în fiecare discuţie purtată cu partenerii noştri a evocat acest deziderat al României - de a adera la spaţiul Schengen. Eu am făcut-o la rândul meu chiar cu ocazia ultimei trilaterale în formatul miniştrilor Afacerilor Europene, România, Franţa şi Germania, care a avut loc la Berlin. Am evocat această necesitate, ca ţara noastră să adere la spaţiul Schengen ca parte a acestui deziderat al nostru, de a fi un membru cu drepturi depline. În momentul de faţă se studiază, într-adevăr, şi opţiunea evocată deja, cu aderarea în două etape. Remarcăm din partea unor parteneri europeni că există nu reticenţă, există o dorinţă de a verifica juridic dacă acest lucru este posibil. Aşteptăm ca în următoarele săptămâni şi luni să primim un prim rezultat al acestui proces de consultare şi îndată ce îl vom avea probabil că vom putea să ne gândim mai departe, să intensificăm acest efort de comunicare cu partenerii noştri europeni. Mai mult decât atât, România a fost un factor constructiv de generare a consensului în ceea ce înseamnă reforma spaţiului Schengen. Preşedinţia bulgară a gestionat această reformă într-o manieră coerentă şi proactivă, cu sprijinul nostru. Ne-am dorit să finalizăm negocierile pe perioada preşedinţiei bulgare, se pare că vor fi prelungite. Sperăm să finalizăm cât mai repede acest proces, pe perioada preşedinţiei austriece, în aşa fel încât şi acest element, care a reprezentat în ultima perioadă o condiţie, să fie finalizat şi, sperăm noi, ultimele bariere la aderarea noastră la spaţiul Schengen să dispară.

AGERPRES: Recent, România alături de Ungaria şi Cehia a blocat intenţia Comisiei Europene de a da o declaraţie pe marginea statutului Ierusalimului. Bineînţeles, acest lucru ţine de mandatul Ministerului de Externe, însă dumneavoastră, la Bruxelles, aveţi de-a face cu rezultatele acestei discuţii. Cum este văzut acest lucru de la Bruxelles?

Victor Negrescu: În primul rând, cum aţi spus şi dumneavoastră, colegul meu, domnul ministru Meleşcanu este responsabil de deciziile care ţin de politica externă. Există o colaborare între MAE şi Serviciul de Acţiune Externă a Uniunii Europene şi o discuţie pe care dânşii o poartă cu toţi partenerii europeni atunci când este vorba de luarea unei decizii. Şi cred că cel mai bine ar fi ca dânsul şi colegii mei să evoce acest lucru. Însă, ca regulă generală, există state care pot avea poziţii diferite. România a explicat poziţia sa şi, evident, e un lucru care se mai întâmplă atunci când se iau decizii în plan european. S-a întâmplat în trecut să se ia decizii cu care România poate nu a fost în integralitate de acord sau au fost state care s-au opus la decizii propuse de România. Deci, în contextul acesta, cred că ministrul Meleşcanu poate explica mai în detaliu.

Sursa foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Anterior, în timpul interviului, spuneaţi că România ar putea fi o punte între Uniunea Europeană şi partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii. În lumina acestei situaţii, legată de statutul Ierusalimului, care este în desfăşurare, în momentul în care aţi fi întrebat la Bruxeles dacă România este pro-europeană sau pro-SUA, care ar fi răspunsul?

Victor Negrescu: România nu este în postura de a alege. Şi cred că Uniunea Europeană şi Statele Unite nu se află în competiţie. Nu se află în competiţie nu doar la nivelul deciziilor luate în plan naţional, nu există o competiţie nici la nivel sentimental între cele două. Şi spun aceste lucruri pentru că, la nivel mondial, numărul statelor cu adevărat democratice, care împărtăşesc valorile noastre comune, este unul limitat. Şi credem că ar trebui, noi, aceste state cu aceste valori democratice, să lucrăm şi mai mult împreună în perioada următoare pentru a ne asigura că valorile noastre şi elementele la care ţinem - precum drepturile omului şi ceea ce înseamnă principiile democratice - să devină din nou, putem spune noi, exemple pozitive pentru restul lumii. Deci, în contextul acesta ne dorim un parteneriat transatlantic solid, cu o Uniune Europeană puternică, mândră de ceea ce este, cu o legătură strânsă, care există de secole, cu Statele Unite, cu Canada pentru a merge cu toţii în aceeaşi direcţie. Dar, evident, atunci când ai o prietenie atât de strânsă mai apar uneori şi viziuni diferite. Important este ca la finalul zilei să rămânem cu toţii împreună şi să păstrăm mecanismele de comunicare. Astăzi există aceste mecanisme de comunicare, chiar dacă uneori pot exista şi viziuni diferite.

AGERPRES: În timpul preşedinţiei române a Consiliului UE se va discuta şi despre tendinţele de extindere a Uniunii Europene în Balcanii de Vest. A avut loc un summit pe această temă. Care este poziţia României? România va fi mediator dar, în acelaşi timp, ţara noastră nu recunoaşte Kosovo - chestiunea centrală în ceea ce priveşte extinderea Uniunii Europene către Balcanii de Vest.

Victor Negrescu: Eu aş întreba aici, evident, pe fiecare român, dacă poziţia noastră naţională este să nu recunoască Kosovo, ce părere au românii. Şi aici vom remarca, se vede şi în sondajele de opinie, că această viziune naţională este împărtăşită de către români. Deci, în contextul acesta, noi, ca promotori ai politicii externe a României sau politicii europene, trebuie să facem ceea ce se regăseşte în ceea ce înseamnă viziunea românilor. Acum, pornind de la aceste premise ... preşedintele României a participat la summit-ul la care a participat şi Kosovo, a fost o decizie în sensul acesta. Dar, eu cred că noi vorbim de Balcanii de Vest în general şi vorbim mai ales de ţările care au o perspectivă de aderare imediată. Mă refer aici la Serbia şi Muntenegru care au parcurs paşi importanţi, mă refer la Macedonia, care în ultima perioadă a condus nişte reforme, de asemenea, importante. Deci, vorbim despre aceste lucruri. Ori, vorbind de Balcanii de Vest putem să vorbim, şi trebuie să vorbim, din ce în ce mai mult şi de Parteneriatul Estic, care anul viitor sărbătoreşte 10 ani de la crearea sa ca şi format de colaborare şi cooperare. Şi, evocând Parteneriatul Estic, este inevitabil că vom vorbi şi de Republica Moldova şi de relaţia dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova. Aceste experienţe ale noastre regionale şi această capacitate de a interacţiona foarte bine, paşnic, constructiv, cu toate statele din regiune, ne conferă această posibilitate de juca rolul de mediator, de generator de consens. Şi pentru noi generatorul de consens înseamnă participarea tuturor statelor membre. În sensul acesta, am remarcat că la ultimul summit Spania a participat doar la evenimentele şi părţile informale din reuniune, nu a participat la summit efectiv, la rang de prim-ministru. În acest context, tocmai această experienţă regională a noastră ne va permite ca, pe viitor, sperăm noi, toate statele să fie în jurul aceleiaşi mese pentru a lua decizii în interesul comun al cetăţenilor europeni.

AGERPRES: Anul 2019, când România preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, este an electoral - şi intern şi extern. Sunt alegeri europarlamentare dar şi alegeri prezidenţiale. Cât de plauzibil este un mediu echilibrat pentru preşedinţia Consiliului?

Victor Negrescu: Cred că ţine de actorii politici să decidă acest lucru, în ce manieră se poate înţelege că această preşedinţie reprezintă un exerciţiu eminamente tehnic şi o responsabilitate care revine fiecărui stat membru. România are această posibilitate şi această oportunitate, de a deţine preşedinţia la începutul anului 2019. Noi trebuie să dovedim că suntem capabili să gestionăm această preşedinţie cu foarte mult profesionalism, cu foarte mare atenţie, fiind mediatori imparţiali, finalizând dosarele restante pe agenda europeană, pregătind aşa cum trebuie alegerile europene, organizând un summit despre viitorul Europei şi, mai ales, fiind capabili, de ce nu, să gândim acele politici, împreună cu partenerii noştri europeni, care aduc bunăstare în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, aşa cum spune formatul pe care l-am stabilit în ceea ce înseamnă identitatea preşedinţiei noastre. Până acum, în ceea ce înseamnă domeniul Afacerilor Europene am reuşit să creăm un climat constructiv. De exemplu, în urmă cu câteva zile, am fost în Parlamentul României, în faţa celor trei comisii care au competenţă în domeniu preşedinţiei - Comisia Specială pentru Pregătirea Dimensiunii Parlamentare a Preşedinţiei şi cele două comisii de Afaceri Europene din Senat şi Camera Deputaţilor. Am prezentat cu această ocazie temele noastre de interes şi viziunea noastră pentru viitoarea noastră preşedinţie şi am constatat că tot ceea ce am făcut noi în ultimul an - consultările publice, dialogul cu partidele politice, dialogurile cu actorii sociali, evenimente în toată ţara au produs rezultatul scontat. Formaţiunile prezente, toate din arcul parlamentar, au susţinut fără echivoc importanţa acestei preşedinţii şi au recunoscut că temele noastre au preluat toate punctele de vedere. Deci, iată că asupra temelor de interes există un consens larg, un consens care ilustrează încă o dată că în domeniul Afacerilor Europene putem lucra împreună, printr-un dialog susţinut şi un efort pe care noi l-am realizat în ultimele 12 luni - de a asculta pe fiecare, de a explica atunci când anumite lucruri pot ridică anumite rezerve şi, mai ales, în a fi foarte constructivi şi extrem de concentraţi pe rolul pe care noi îl vom deţine anul viitor.

AGERPRES: Spre finalul preşedinţiei române a Consiliului va avea loc summit-ul de la Sibiu, summit-ul post Brexit, unde se va decide cum va arăta sau cum tinde să arate Uniunea Europeană fără Marea Britanie. Ne puteţi da detalii despre eveniment?

Victor Negrescu: În primul rând, aş rectifica cum este denumit. El l-aş numi summit-ul privind viitorul Europei, viitorul Uniunii Europene, viitorul nostru comun. Acest summit se profilează ca fiind un eveniment pozitiv, constructiv pentru agenda noastră comună la nivel european. Şi, sperăm noi, că împreună cu partenerii noştri europeni, care au dat dovadă de foarte multă disponibilitate, să construim o declaraţie care să rămână şi în anii următori în ceea ce înseamnă discuţiile europene, ca fiind un reper de construcţie consensuală a acestui viitor comun. Guvernul României este responsabil de organizarea tuturor acestor reuniuni. Pentru acest summit, România şi guvernul României au depus şi depun eforturi importante. În acest moment avem setate mai toate aspectele organizatorice. Mă refer aici la amplasamentul reuniunii efective, la ceea ce înseamnă prezenţa jurnaliştilor, la ceea ce înseamnă alte detalii logistice, unele care astăzi pot fi publice, altele nu. Lucrăm deja de câteva luni bune cu autorităţile locale şi judeţene şi cu prefectura. Toată lumea este implicată în acest proces, pentru că ne dorim ca summit-ul să fie unul de succes pentru România şi asta vom căuta să facem în procesul acesta de pregătire.

Sursa foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Una din provocările României ca mediator în cadrul preşedinţiei Consiliului este stabilirea bugetului multianual, buget care va fi stabilit în contextul Brexit. Cum manageriaţi această provocare?

Victor Negrescu: În primul rând, România s-a pregătit pentru acest moment al discuţiilor privind viitorul buget european. Am demarat grupurile de lucru la nivel tehnic. Avem un mecanism de coordonare la nivel instituţional, prezidat de doamna prim-ministru, am purtat discuţii cu reprezentanţi ai Parlamentului României, cu reprezentanţi din Administraţia Prezidenţială pentru a ne asigura că atunci când ne prezentăm la Bruxelles vorbim în aceeaşi manieră şi ne prezentăm cu o viziune comună, o viziune care trebuie să ia în considerare atât interesele noastre naţionale, cât şi viitorul rol de mediator pe care îl vom exercita pe perioada preşedinţiei. Dacă este să ne referim la aspectele naţionale, România susţine, într-adevăr, în continuare, foarte clar, foarte precis o alocare importantă pentru politicile tradiţionale. Mă refer aici la politica de coeziune şi politica agricolă comună care, în opinia noastră, generează valoare adăugată pentru toţi cetăţenii europeni. Un euro investit în politica de coeziune generează 2,73 de euro în ceea ce înseamnă economia noastră comună. Orice resursă alocată pentru un tânăr fermier generează achiziţii în ceea ce înseamnă tehnologie agricolă, care este produsă în tot spaţiul european. În consecinţă, această valoare adăugată există, e foarte importantă şi trebuie detaliată pe cât posibil. Cu toate acestea, recunoaştem că există şi provocări comune la care trebuie să răspundem, inclusiv în plan bugetar. Mă refer aici la politica de apărare comună, la digitalizarea Europei, la formarea cetăţenilor europeni şi cetăţenilor români, în mod special, provocări care într-adevăr trebuie să fie dotate cu resurse bugetare adecvate. De aceea, România, în măsura în care alocarea pentru proiectele de coeziune şi politică agricolă comună va fi una în continuare importantă, şi-a declarat disponibilitatea de a contribui mai mult, aşa cum au făcut-o aproape toate statele membre, şi a căutat împreună cu statele partenere să identifice şi resurse proprii care pot completa bugetul.

Viziunea prezentată de Comisia Europeană este una interesantă pentru că la final vedem că vorbim de un buget comparabil cu bugetul actual, deci practic nu se pierd resurse, mai mult decât atât bugetul fondului european pentru dezvoltare, care era separat de bugetul comun, a fost integrat în bugetul european, ceea ce, dacă e să vorbim aşa, în termeni nominali, ar însemna că de fapt nici statele nu contribuie mai mult, deşi s-au angajat în acest sens. Deci, credem noi că acum, practic, avem bazele unei discuţii foarte precise despre viitorul buget european. Aşteptăm propunerile sectoriale pe care Comisia Europeană urmează să le lanseze în perioada următoare, pentru a discuta foarte punctual şi foarte precis despre fiecare politică în parte. Pentru că, dincolo de sume, sunt importante şi detaliile. De exemplu, simplificarea procesului de accesare de fonduri europene, o cofinanţare mai puţin apăsătoare pentru beneficiari. Aici am remarcat câteva elemente care poate nu sunt tocmai în această logică, o prefinanţare adecvată şi alte componente de acest gen, care de fapt vor face ca banii europeni să ajungă la adevăraţii beneficiari, la cetăţeni şi la autorităţi locale. Asta ne-am dori noi să se întâmple în aceste negocieri şi, cum am spus, România este puternic implicată în acest proces, atât aici, la nivel de Capitală, cât şi la Bruxelles.

AGERPRES: Dacă ar trebui să faceţi o listă de priorităţi, care sunt lucrurile majore de care ar trebui să se ocupe România în vederea preluării preşedinţiei Consiliului?

Victor Negrescu: În primul rând, un efort consistent din punct de vedere logistic presupune realizarea tuturor operaţiunilor administrative pentru pregătirea acestui moment - de la fişe de post pentru fiecare coleg de al nostru până la tot ce înseamnă operaţionalizarea achiziţiilor publice şi toate aceste elemente într-o manieră cât se poate de transparentă. Şi acest lucru este important. Un al doilea demers ţine de promovarea, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european a temelor noastre de interes, pentru că scopul nu este doar să le prezinţi timp de şase luni, ci să te asiguri că ele sunt îmbrăţişate înainte şi ulterior susţinute de viitoarele preşedinţii. Lucru pe care îl facem deja. România a prezentat la Bruxelles prima sa contribuţie pentru programul comun al trio-ului nostru, împreună cu Finlanda şi Croaţia, va veni cu o versiune finală în cursul acestei veri şi remarcăm din partea secretariatului general al Consiliului foarte multă disponibilitate la temele pe care noi le-am avansat în această logică. Deci, suntem activi. În a doua parte vrem să fim şi mai prezenţi la Bruxelles, dar pentru a face toate aceste lucruri mai avem un al treilea element extrem de important - informarea cetăţeanului, adică să explicăm românilor ce înseamnă această preşedinţie, ce înseamnă rolul nostru în plan european, care sunt obiectivele noastre - şi organizăm dezbateri în toată ţara. Iar faptul că pe 9 mai, de Ziua Europei, am lansat consultările cetăţeneşti şi modul în care au fost organizate prefigurează într-adevăr o nouă dinamică în acest sens al consultărilor. Nu vom veni către cetăţeni doar în sensul de a le prezenta cine suntem noi şi ce vrem să facem în plan european, ci vom căuta să-i consultăm. Cu ocazia consultărilor cetăţeneşti am cules foarte multe idei interesante şi i-am ascultat atent pe românii prezenţi, mai ales pe cei tineri, prezenţi cu ocazia acestor dezbateri. Aceştia evocau o serie de teme extrem de interesante privind viitorul Europei - subliniau importanţa siguranţei, subliniau importanţa drepturilor şi libertăţilor în plan european, din nou identificau bugetul european ca fiind un dosar extrem de important pe perioada preşedinţiei noastre deci, chestiuni care, în definitiv, vor defini acţiunea noastră în plan european. Avem nevoie de români să participe la acest proces, românii din ţară, dar şi cei din diaspora, pentru a-i da o dinamică şi mai mare şi pentru a face această preşedinţie una de succes.

AGERPRES: Unitatea poporului nostru este mereu subiect adus în discuţie. În aceste consultări cetăţeneşti aţi observat că românii sunt, oarecum, uniţi în jurul unei teme sau discursul este disparat?

Victor Negrescu: Am remarcat că asupra unor teme importante există un consens la nivelul societăţii româneşti şi acesta a fost transpus în temele noastre de interes, fie că vorbim de partea economică şi socială, prin Europa convergenţei, fie că vorbim de partea de siguranţă, prin Europa siguranţei transpusă ca fiind al doilea pilon în temele noastre de interes, sau că vorbim de proiectarea Europei în plan global, sau că vorbim de valorile noastre comune. Toate aceste elemente au fost culese din aceste dezbateri şi aceste discuţii purtate cu românii. La nivelul societăţii există un amplu consens asupra a ceea ce ne interesează şi, evident, un amplu consens în jurul elementelor centrale - cetăţeanul să fie beneficiarul direct al construcţiei noastre comune în plan european, politicile europene să se regăsească în viaţa de zi cu zi într-un un sens pozitiv a fiecărui cetăţean şi, mai ales, un consens în ceea ce înseamnă nevoia unei coeziuni la nivelul blocului comunitar. De aceea, noi credem că cu cât implicăm mai mult românii în ceea ce înseamnă această preşedinţie, cu atât consensul va fi unul mai larg şi sprijinul pentru demersurile noastre va fi unul şi mai amplu.

AGERPRES: Bulgaria îşi va încheia preşedinţia Consiliului în curând. Aţi avut discuţii cu partenerii bulgari şi, dacă da, vă amintiţi un sfat util din experienţa lor?

Victor Negrescu: În primul rând, avem încă de la începutul preşedinţiei bulgare un parteneriat, pentru că am vrut să lucrăm împreună. Suntem două ţări din Estul Europei cu idei, valori şi obiective comune. În sensul acesta, am apreciat eforturile Bulgariei în a organiza această preşedinţie, chiar cu ocazia summit-ului (de la Sofia - n.r.), o serie dintre colegii noştri au fost şi au participat alături de ei la organizarea acestui summit - şi chiar trebuie să le mulţumesc în acest sens pentru disponibilitatea de care au dat dovadă. Mai mult decât atât, am fost extrem de vocali, noi, ca ţară, pe temele de interes comun. Sunt convins că partenerii noştri bulgari vor fi la fel de vocali pe perioada preşedinţiei noastre pe temele, cum am spus, care reprezintă un punct comun în ceea ce înseamnă opiniile noastre. Plecând de la aceste premise, am remarcat că detaliile logistice contează foarte mult şi am remarcat, cu oarecare surprindere, şi în acelaşi timp sper să nu se întâmple în cazul nostru, o atenţie sau o predispoziţie la a critica înainte de a participa efectiv, care am putea spune că reprezintă un element, din nefericire, un pic specific la nivel regional. Sperăm să evităm aceste situaţii. De aceea, spre exemplu, pentru logo noi am făcut un concurs în care am implicat sute de tineri şi peste 10.000 de persoane au votat, ei au făcut o licitaţie. Pentru definirea motto-ului noi am implicat Academia Română. Ei au implicat un număr de experţi şi în final au ales un motto care este scris pe clădirea Parlamentului naţional. Am încercat să dezvoltăm o manieră cât mai participativă în definirea fiecărui aspect al preşedinţiei noastre pentru ca în final, orice s-ar întâmpla, românii să simtă că au fost implicaţi în acest proces.

AGERPRES: Care este motto-ul?

Victor Negrescu: Coeziunea, o valoare comună europeană. AGERPRES/(A/AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Cristina Tatu, editor online: Ada Vîlceanu)