Ambasadorul Osman Koray Ertaş afirmă că niciun stat nu a preluat 'povara' conflictului sirian precum Turcia, diplomatul făcând referire, într-un interviu acordat AGERPRES, şi la evoluţia evenimentelor din Siria, criza refugiaţilor sau acordul financiar pe care ţara sa îl are, pe această temă, cu Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte chestiunea conflictului sirian, ambasadorul Turciei la Bucureşti evidenţiază că, deşi ţara sa susţine operaţiunea ţărilor aliate SUA-Marea Britanie-Franţa, nu poate exclude dialogul cu marile puteri din regiune.

"Pe de altă parte, lucrăm îndeaproape cu Rusia şi Iran, doi actori importanţi care sunt prezenţi pe teren, deci orice acord sau soluţie privind acest conflict ar trebui să includă aceste două părţi foarte importante. Iranul este o ţară din regiune, este implicată intens în această criză iar toată lumea ştie că Rusia este un actor major, cu o prezenţă puternică acolo. Deci pentru noi nu există altă variantă - să nu cooperăm cu doi importanţi vecini ai noştri în regiune", spune diplomatul.

Totodată, Osman Koray Ertaş vorbeşte şi despre perspectivele cooperării economice Turcia-România. El menţionează că, în acest an, ambasada va organiza, cu minoritatea turcă din România, evenimente dedicate Centenarului iar cu ocazia celebrării a 140 de ani de relaţii diplomatice înalţi oficiali turci vor veni în ţara noastră şi miniştri români vor participa la reuniuni în Turcia.


AGERPRES: Turcia este unul dintre principalii actori implicaţi în criza siriană iar unul dintre primele aspecte ale implicării Turciei în această criză este summit-ul Iran-Rusia-Turcia, găzduit de ţara dumneavoastră la începutul acestei luni. Puteţi da detalii despre rezultatele acestui summit, pentru că media occidentale l-au prezentat să îi spunem nu chiar ca pe un eşec în totalitate, dar au arătat că discuţiile nu au avut succes.
Osman Koray Ertaş: Din nefericire, conflictul sirian este una dintre cele mai grave crize umanitare, se desfăşoară, după cum ştiţi, de şapte ani şi este un adevărat carnagiu. Milioane de oameni şi-au părăsit casele, un milion de persoane şi-au pierdut vieţile în mâinile regimului, de fapt, guvernului nepotrivit. Turcia este vecină a Siriei, avem o graniţă care se întinde peste 900 de kilometri, deci aceasta este problemă existenţială pentru Turcia, nu este un conflict care are loc undeva, departe. Inevitabil, am fost implicaţi de la bun început în repercusiunile acestei uriaşe crize, fie că a fost vorba de milioane de refugiaţi care au venit în Turcia - cifra este de 3,5 milioane de sirieni, nu vorbesc de irakieni sau alte naţionalităţi - avem provocări uriaşe, sociale, economice şi de securitate din cauza acestui fapt şi nu putem rămâne indiferenţi la ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră.

În privinţa crizei siriene, urmăm un principiu al politicii externe, încă de la început. În primul rând, am spus că regimul Assad este cel responsabil de întregul carnagiu pe care îl trăim şi am spus că nu există un acord final de pace care să îl implice pe Assad, deci trebuie să plece de la putere. În al doilea rând, am pus principiul integrităţii, suveranităţii şi unităţii teritoriale pentru Siria. Acestea sunt principiile cărora le acordăm cea mai mare importanţă şi care trebuie luate în considerare. De asemenea, orice acord nonconfesional în Siria este important pentru noi. În final, nu vedem o soluţie militară a conflictului în desfăşurare. Ar trebui rezolvat prin mijloace politice. În baza acestor principii, nu sprijinim ţara X, ţara Z, actorul acesta sau acela. Bazaţi pe aceste principii, am întreprins acţiuni pe cont propriu. Evident, Turcia este membru NATO aşa că, atunci când subiectul este menţionat în cadrul Alianţei, avem o voce la fel de importantă, alături de restul de 27 de aliaţi şi suntem de acord cu toate deciziile luate de NATO, este un lucru natural.

În ceea ce priveşte recentul atac al SUA, Marii Britanii şi Franţei, am declarat clar că susţinem operaţiunea. Am găsit că a fost o reacţie potrivită pentru a contracara folosirea de arme chimice şi credem că orice folosire a armelor de distrugere în masă ar trebui pedepsită iar regimul, care pare că este responsabil pentru cel mai recent atac ar trebui tras la răspundere pentru aceste crime, deoarece are un dosar negativ, în sensul în care întreprinde acţiuni împotriva propriului popor. Pe de altă parte, lucrăm îndeaproape cu Rusia şi Iran, doi actori importanţi care sunt prezenţi pe teren, deci orice acord sau soluţie privind acest conflict ar trebui să includă aceste două părţi foarte importante. Iranul este o ţară din regiune, este implicată intens în această criză iar toată lumea ştie că Rusia este un actor major, cu o prezenţă puternică acolo. Deci, pentru noi, nu există altă variantă - să nu cooperăm cu doi importanţi vecini ai noştri în regiune. Am început procesul alături de aceste două ţări în Astana, am avut, de asemenea, întâlniri la Soci. Nu vedem aceste întâlniri ca alternativă la formatul negocierilor de pace de la Geneva.

Formatul negocierilor de pace de la Geneva este principalul canal pentru rezolvarea crizei şi vedem acest proces ca fiind complementar. De altfel, după Soci, am decis să creăm un comitet constituţional. Va fi un comitet ce va avea membri din partea opoziţiei şi din partea regimului şi vor decide privind elaborarea unor acte legislative. În acea întâlnire, Turcia a reprezentat opoziţia moderată şi deja am dat o listă a persoanelor ce vor participa din partea opoziţiei. Am decis, de asemenea, asupra creării de zone de dezescaladare a conflictului. Acordul nu funcţionează, deoarece regimul nu respectă aceste decizii ale celor trei ţări. Pe această temă, avem un dialog constant cu Iran şi Rusia, care au influenţă asupra regimului, să ia notă de deciziile pe care le-am luat şi să nu întreprindă acţiuni în aceste zone de dezescaladare. Din păcate, nu am văzut aşa ceva, în Ghouta de Est. Douma a fost un alt coşmar. Noi am stabilit deja nouă puncte militare - în Idlib, de exemplu. Acesta este o reuşită remarcabilă în sensul în care, în acest moment, nu există confruntări în regiune. Deci riscăm vieţile soldaţilor, cetăţenilor noştri, pentru a reduce violenţele. Suntem fermi în discuţiile cu partenerii noştri. După cum ştiţi, nu avem un canal direct cu regimul şi spunem foarte clar că nu vrem să se repete, în Idlib sau Hama ce a fost în Ghouta de Est. Nu doar spunem asta, ci aducem proprii soldaţi pe teren, pentru a preveni asta.

Între timp, după cum ştiţi, Turcia este singura ţară NATO care îşi pune propriile trupe în luptele împotriva terorismului, în regiune, am avut o operaţiune în acest sens. Deci este un aspect existenţial pentru securitatea naţională a Turciei şi, de aceea, ne-am adus proprii soldaţi în teren şi am securizat o zonă de 4000 de kilometri pătraţi, pe care am declarat-o ca fiind liberă de formaţiuni teroriste iar sirieni de diferite origini se întorc în regiune. Trăgând linie, aceasta este o atitudine foarte delicată şi în echilibru pe care o abordăm în Siria, luând în considerare motivele de îngrijorare ale tuturor părţilor implicate şi, evident, punând problema securităţii noastre naţionale.

AGERPRES: Este cu atât mai delicat cu cât Turcia are discuţii la nivel înalt cu Iran şi Rusia în chestiunea siriană. Rusia este în opoziţie cu forţele aliate, responsabile pentru recentele bombardamente din Siria. În acelaşi timp, Israelul spune că va interveni în Siria atâta timp cât Iranul este în spatele unor operaţiuni în Siria. În fapt, Turcia este în mijlocul unei situaţii foarte complicate.
Osman Koray Ertaş: Din nefericire, suntem martorii unui război complex, cu actori foarte importanţi. Situaţia este atât de periculoasă, atât de delicată. Sunt oameni care vorbesc de un război la o scară mai mare. Sperăm că aceste predicţii nu vor deveni realitate şi nu vor fi adevărate. Nu există unul, două sau trei elemente, în teren, ci vorbim de cel puţin zece părţi majore, care sunt implicate, cu diferite scopuri, în conflict. De aceea, dialogul este cheia. Ar trebui să existe un canal de dialog. Chiar în recenta criză, cu bombardamentele celor trei aliaţi, bombardamente susţinute de noi, chiar atunci am fost un partener de nădejde în ceea ce priveşte comunicarea cu ruşii, cu iranienii, cu aliaţii noştri. Aţi dat drept exemplu Israelul. Fiecare ţară are mize uriaşe în ceea ce se întâmplă în această ţară.

Dar eu pot spune cu încredere că nicio ţară nu a preluat povara conflictului sirian precum Turcia, fie că este vorba de refugiaţi, de securitate. Am pierdut mii de civili în mâinile teroriştilor care provin din Siria în diverse forme - fie că vorbim de Daesh, de PKK, PYD. Există o povară din punct de vedere economic, al securităţii. Am cheltuit miliarde de dolari. Sunt oraşe în Turcia care găzduiesc mai mulţi refugiaţi decât propria populaţie. Cred că avem tot dreptul să încercăm să găsim un echilibru între o soluţie militară şi diplomaţie şi să încercăm să vorbim cu toţi actorii relevanţi, pentru a încerca să găsim o soluţie politică la această criză.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Vorbeaţi de refugiaţi şi de povara refugiaţilor pentru Turcia. Puteţi da mai multe detalii legate de acordul financiar privind refugiaţii pe care Turcia l-a cerut Uniunii Europene, ţărilor occidentale?
Osman Koray Ertaş: Din punct de vedere financiar?

AGERPRES: Din punct de vedere financiar.
Osman Koray Ertaş: Potrivit cifrelor noastre, Turcia a cheltuit aproximativ 31 de miliarde de dolari, incluzând cheltuielile societăţii civile, pentru acest scop. Suma pe care am primit-o înaintea acordului cu UE a fost infimă, sub un miliard iar înainte de asta au fost 100 de milioane. După celebrul acord semnat de Turcia şi UE, s-au acordat 3 plus 3 miliarde ce ar trebui să fie alocate pentru refugiaţii sirieni. Nu sunt acordaţi Turciei. Uneori se înţelege greşit, oamenii cred că banii aceştia sunt daţi Turciei. Nu sunt daţi Turciei, se duc către refugiaţii sirieni, exact cum sunt fondurile europene în ţările UE, inclusiv România. Prima jumătate din cele 6 miliarde este acum alocată pentru proiecte, aproape jumătate din ea a fost cheltuită, o altă jumătate a fost alocată pentru proiecte, iar aceste proiecte sunt realizate de agenţii turce dar şi străine. Deci se duc bani şi la agenţii străine ce ajută refugiaţii sirieni, în sectorul educaţiei şi altele. Se pare că şi a doua tranşă va fi transmisă Turciei, dar problema este că banii vin prea încet. (...)

Criza refugiaţilor sirieni este cea mai gravă problemă umanitară cu care se confruntă Europa, de la cel de-al Doilea Război Mondial. Nu este o criză căreia îi poate face faţă o ţară, singură, chiar şi una de magnitudinea Turciei. Este o criză internaţională şi avem nevoie de solidaritate internaţională, să împărţim greutatea acestui fapt. De asta continuăm să facem apel la comunitatea internaţională, nu doar la partenerii europeni ci şi, de exemplu, la partenerii noştri din Golf, să împartă povara. Turcia este ţara cu cei mai mulţi refugiaţi din lume iar numărul acestora a trecut de 4 milioane. Este un număr foarte mare pentru orice ţară din lume. Refugiaţii din Turcia beneficiază de asistenţă medicală gratuită, educaţie gratuită. Rata de şcolarizare este în jur de 70%. Există 300.000 de nou-născuţi sirieni în Turcia. Acordăm permise de muncă, deja am acordat mii de permise de muncă pentru zeci de mii de sirieni ce locuiesc în Turcia şi nu îi obligăm să locuiască în tabere de refugiaţi. Doar o mică parte a oaspeţilor noştri sirieni este în tabere, mai puţin de 300.000. Restul sunt liberi să stea alături de cetăţenii turci. Deci solidaritatea şi susţinerea internaţionale sunt absolut necesare iar acordul pe care l-am încheiat cu UE în 2016 arată a fi unul de succes. Cifrele au scăzut de la 70.000 pe zi la 80 pe zi. Turcia a făcut eforturi uriaşe în ceea ce priveşte forţele de securitate pentru a contracara traficul - care este o afacere ce se pare că aduce mulţi bani celor ce o practică.

AGERPRES: Aţi spus "oaspeţii" sirieni când aţi vorbit despre refugiaţi şi am mai auzit acest termen în Turcia. Sunt trataţi ca "oaspeţi" - anume sunt oameni care sunt acolo din cauza condiţiilor grele din ţara lor, dar presupunerea este că se vor întoarce de unde au venit. Deci aceştia ar fi termenii în care Turcia îi vede pe refugiaţi? Există copii care au venit ca refugiaţi şi se vor întoarce în Siria ca adulţi...
Osman Koray Ertaş: Principiul de bază în legislaţia ce priveşte refugiaţii este ceea ce se numeşte "non-refoulement" şi anume, dacă cineva fuge de violenţe din propria ţară, ai obligaţia de a-l primi sau o primi şi să nu trimiţi acea persoană înapoi în ţara de origine până când violenţele încetează sau situaţia se ameliorează. Principiul "non-refoulement" este respectat strict de Turcia. În al doilea rând, Turcia are o politică a uşii deschise. Oricine vine din Siria în Turcia este binevenit în ţara mea iar cifrele vorbesc de la sine. În acelaşi timp, nu vrem ca aceşti oameni să îşi piardă speranţele în viitor. Evident, poate acum nu este momentul potrivit ca ei să se întoarcă în zonele de conflict, dar când vom găsi o soluţie politică şi când Siria ajunge la nivelul la care era în vremurile bune, oamenii au dreptul să se întoarcă în ţara lor, de asta îi percepem ca fiind oaspeţii noştri, dar nu înseamnă că trebuie să se întoarcă în ţara lor înainte de încheierea conflictului. De fapt, după cum ştiţi, Turcia a avut două operaţiuni militare în Nordul Siriei. În prima, am eliberat o zonă de 2.000 de kilometri pătraţi de teroriştii Daesh şi 130.000 de sirieni s-au întors în regiune - al-Bab, Azez. Deja oamenii se întorc la casele lor, pentru că este greu pentru oricine să îşi părăsească locuinţa şi să trăiască în condiţii grele într-o altă ţară. Acelaşi lucru se va întâmpla în Afrin, regiune care a fost eliberată în a doua operaţiune a noastră, cu operaţiunea Ramura de Măslin. Deja oamenii încep să se întoarcă. Dacă vă uitaţi la cifre în Turcia, numărul refugiaţilor kurzi este de 400.000 din aceste patru milioane. Deci, când spunem "oaspeţi", la asta ne referim.

AGERPRES: Tot referitor la gestionarea crizei refugiaţilor, în discuţiile de început, referitoare la modul în care Turcia manageriază această criză, au fost discuţii legate de o promisiune de aderare a Turciei la UE. Acum, acest caz pare a fi închis, pentru că opţiunea a fost în favoarea includerii Balcanilor de Vest. Se simte Turcia, la nivel înalt vorbind, lăsată singură când vine vorba de criza refugiaţilor?
Osman Koray Ertaş: Acordul privind refugiaţii pe care l-am semnat în 2016 a fost un pachet. De partea noastră, am decis să ne asumăm acest uriaş risc. Imaginaţi-vă că toate persoanele fără acte care ajungeau în insulele greceşti erau trimise înapoi în Turcia. Este un mare risc asumat de Turcia. Pe de altă parte, Turciei i s-au făcut trei promisiuni de bază - una este accelerarea liberalizării vizelor, a doua, începutul primirii voluntare a refugiaţilor din Turcia şi a treia este cea legată de aspiraţiile Turciei de a adera la UE. În ceea ce priveşte această a treia promisiune, am decis să accelerăm ritmul întâlnirilor la nivel înalt între Turcia şi UE şi să începem să deschidem diverse capitole. Acest lucru a fost amânat de câţiva ani. Bineînţeles, este şi acordul financiar , 3 + 3. Acum, privind în urmă, doar o mică parte din promisiuni, cea financiară şi până în prezent doar jumătate din sumă a devenit realitate. Restul sunt amânate. Recentele rapoarte ale Comisiei Europene au fost dezamăgitoare pentru noi. Ieri au fost făcute publice aceste lucruri iar ministerul nostru a făcut azi (miercuri, 18 aprilie - n. r.) referire la acest lucru.

Orice s-ar întâmpla, obiectivul nostru strategic este să fim membru UE. Avem dificultăţi, mai ales după tentativa de lovitură de stat din Turcia de acum doi ani. După ce am declarat starea de urgenţă în Turcia, ne-am lovit de lipsă de înţelegere din partea partenerilor noştri din Uniunea Europeană. Unii din aliaţii noştri şi unii lideri UE nu au înţeles ce s-a întâmplat în Turcia. Nu au avut capacitatea de a se pune în pielea noastră. De fapt, mulţi lideri UE, la luni distanţă de tentativa de lovitură de stat, au mărturisit că nu au arătat solidaritatea care era aşteptată din partea lor, faţă de Turcia, în acel moment. Deci este o relaţie dificilă, este evident, dar dorinţa noastră de a fi membru cu drepturi depline este prezentă. Ştim care sunt problemele, am luat notă de critici. Când sunt critici cu bună intenţie, le luăm în serios şi ne facem temele. O parte din critici vin pe partea de drepturile omului, de stat de drept. În ciuda instaurării stării de urgenţă, despre care am spus clar că are drept ţintă elemente teroriste şi grupări FETO, aşa-zişii gulenişti iar vieţile cotidiene ale cetăţenilor, ale străinilor, nu vor fi afectate... Vedem asta pe teren, viaţa cotidiană a turcilor nu a fost afectată de starea de urgenţă. Dar şi în timpul stării de urgenţă, continuăm să avem un dialog strâns inclusiv cu experţi ai Consiliului Europei şi ai UE referitor la paşii pe care urmează să îi facem. Aceasta este o perioadă temporară. Odată ce această uriaşă ameninţare la securitatea noastră naţională, ameninţarea FETO este eliminată - pentru că, la fiecare două zile, gulenişti secreţi sunt descoperiţi, în special în armată, acesta este un mare pericol pentru orice ţară, de fapt. Odată acest pericol eliminat, starea de urgenţă se va încheia dar ne asigurăm - aşa cum Franţa a făcut, timp de doi ani - că această situaţie nu contrazice regimul democratic din ţara noastră.

AGERPRES: Cum a afectat tentativa de lovitură de stat sau imaginea loviturii de stat, economia Turciei în final? Pentru că de o parte, ţările occidentale au crezut că tentativa de lovitură de stat a fost orchestrată iar oamenilor le-a fost teamă chiar să călătorească în Turcia sau să investească în Turcia iar pe de altă parte, a existat discursul Turciei.
Osman Koray Ertaş: Turcia, societatea turcă, este foarte rezilientă. Nu ştiu dacă este un lucru de care ar trebui să fiu mândru, pentru că asta înseamnă că avem multe probleme. Dar aceasta este o realitate şi datorită rezilienţei din interiorul ţării, există acest spirit al revitalizării, a reenergizării imediate. Da, am avut probleme serioase, imediat după tentativa de lovitură de stat în lunile ce au urmat, dar apoi a fost o revenire puternică, în special în economie. Cifrele sunt promiţătoare. Potrivit cifrelor din 2017, ţara a înregistrat o creştere de 7,1 procente. Este o cifră foarte mare, mai mare chiar decât China sau India. De exemplu, dacă vă uitaţi la cifrele din turism, am primit aproape 32 de milioane de turişti, deci trei sau patru luni după tentativa de lovitură de stat pot spune cu încredere că am reuşit să lăsăm această situaţie în urmă.

Sugestia că ar fi fost o lovitură orchestrată este, de fapt, propagandă gulenistă, fac asta peste tot. Ca naţiune, urmărim toate aceste procese. În aceste procese sunt aduşi oameni care au fost prezenţi în noaptea respectivă, în sediul bazei militare şi există imagini cu ei, pe camerele de supraveghere, mergând alături de generali. Nu ar avea ce să caute acolo, în acte sunt doar oameni de afaceri. În timpul proceselor, când judecătorii le arată aceste imagini şi îi întreabă : "Ce căutai, în mijlocul nopţii, în baza aeriană?", neagă că ar fi ei. Iar feţele lor sunt în imagini. Avem de-a face cu un grup cu două feţe, a cărui îndeletnicire principală este să mintă. Cu timpul, oamenii înţeleg. A fost un mare pericol pentru democraţia turcă iar în acest moment doar câţiva oameni cred că aceasta a fost o acţiune orchestrată. Probele apar iar rechizitoriile sunt pregătite. Totul este transparent iar verdictele pot beneficia de revizuirile Curţii Europene, nu există îndoială. Iar eu am remarcat că prietenii noştri europeni, în special, au realizat că lucrurile revin la normal în Turcia. E doar o chestiune de timp până când vom fi siguri că ameninţarea gulenistă va fi eliminată. Atunci vom elimina starea de urgenţă.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

AGERPRES: Puteţi vorbi despre relaţia economică Turcia-România, cu accent pe modul în care a fost afectată de tentativa de lovitură de stat?
Osman Koray Ertaş: În 2014, schimburile noastre comerciale se ridicau la 6,4 miliarde de dolari, o cifră foarte bună. În anul în care am avut tentativa de lovitură de stat, literalmente, nu doar cu România, cu toate ţările, am pierdut o jumătate de an. 2016 a înregistrat o pierdere importantă în ceea ce priveşte schimburile comerciale, dar anul acesta cifrele cresc din nou. În 2017, am înregistrat 5,1 miliarde de euro sau 5,7 miliarde de dolari americani iar anul acesta cifrele arată foarte bine. Numai în primele două luni se observă o creştere de aproape 40 %. Deja am ajuns la un miliard. Din punctul de vedere al investiţiilor, relaţia noastră nu a fost afectată. Investiţiile turce în România au continuat să crească. Nu vorbim doar de fuziuni şi achiziţii ci şi de investiţii străine directe. Anul trecut şi anul de dinainte, am participat la mai multe ceremonii de deschidere de afaceri. De asemenea, remarcăm o creştere în sectorul de retail. Branduri importante intră pe piaţa română. Pe frontul economic, am avut o scurtă perioadă de stagnare dar apoi, pentru că aceasta este natura relaţiei noastre, ne-am întors la normal. Cred că anul acesta se va încheia pozitiv.

AGERPRES: În urmă cu doi ani se discuta de o ţintă de 10 miliarde de dolari schimburi comerciale România-Turcia.
Osman Koray Ertaş: Da, este o ţintă pe care o avem în continuare. Este fezabil, nu este dificil. Amintiţi-vă de cifra de 6,4 (miliarde de dolari - n.r.). Înainte am avut chiar aproape 8 (miliarde - n.r.). Dinamica depinde şi de economiile fiecărei ţări - când România are probleme sau noi avem probleme în economie. Dar 10 miliarde nu este o ţintă de neatins şi suntem angajaţi să o atingem.

AGERPRES: Turcia este o opţiune pentru turism a românilor. Puteţi vorbi despre modul în care s-a dezvoltat turismul românesc în Turcia?
Osman Koray Ertaş: După un boom în a doua parte a lui 2015, am avut o mică scădere în 2016, dar ne-am revenit în 2017, după cum vedem din cifrele ce reflectă schimburile comerciale. Cifrele cresc în ceea ce priveşte schimburile Turciei nu doar cu România, ci cu toate ţările. Anul trecut, de exemplu, a avut loc o creştere faţă de anul precedent, o creştere de 19 %, anume 423.000 de turişti. Anul acesta pare că este, de asemenea, o creştere considerabilă, de 40 %. Acestea sunt cifrele pe care le avem de la agenţiile de turism. Unele spun că deja au vândut toate locurile aşa că, dacă nimic neaşteptat nu se întâmplă, vom avea în jur de jumătate de milion (de turişti - n.r.) anul acesta. Per total, 2014 a fost unul important pentru economia turcă, peste 40 de milioane de persoane ne-au vizitat, anul trecut am avut 32 de milioane (de turişti - n.r.). Cred că anul acesta vom ajunge la nivelul lui 2014, vom depăşi din nou numărul de 40 de milioane.

AGERPRES: De asemenea, românii aleg turismul medical, să meargă să aibă grijă de propria sănătate în spitalele din Turcia. Aveţi cifre ce reflectă acest lucru?
Osman Koray Ertaş: Turcia devine foarte importantă în ceea ce priveşte turismul medical, nu doar pentru români, ci în general. Există cifre, date de o agenţie din SUA, Joint Commission International - JCI. Este un institut de acreditare. Există 54 de spitale private turceşti cu 150. 000 de profesionişti în domeniul medical acreditaţi de JCI. Acest sector reprezintă o cincime din personalul acreditat JCI în lume. În 2016, numărul pacienţilor internaţionali a ajuns la cifra de 600.000, asta excluzând 100.000 de persoane care au venit în Turcia pentru chirurgie plastică. Vorbim de un potenţial de un milion acolo. Ştim că Turcia este o piaţă atrăgătoare pentru pacienţii români datorită calităţii serviciilor şi costurilor, de asemenea, dar şi a serviciilor de ospitalitate, care sunt foarte bune. Este o destinaţie tot mai populară, nu doar pentru români, ci şi pentru europeni, care aleg Turcia pentru multe lucruri - de la tratamente de cancer, la implanturi dentare, operaţii estetice.

AGERPRES: Într-un cadru mai larg, legat de economia Turciei, ţara dumneavoastră este implicată într-un amplu proiect de transport de gaze, anume TurkStream şi acest proiect o leagă de Rusia. Cum va afecta situaţia politică TurkStream? În prezent, sunt tensiuni între Rusia şi Turcia, din cauza bombardamentelor din Siria, cel puţin.
Osman Koray Ertaş: În privinţa gazelor naturale, Turcia este aproape complet dependentă de importuri şi aproape jumătate dintre importurile noastre sunt din Rusia. Rusia este principala sursă de gaz natural pentru Europa. În ciuda tuturor problemelor politice pe care le-am avut şi în trecut, în ceea ce priveşte transportul de gaz natural, nu ne-am confruntat cu nicio problemă majoră. Rusia a fost, în acest sens, o sursă de încredere pentru Turcia şi Turcia, la rândul său, a fost un client de încredere, chiar în timpul perioadei dificile pe care am avut-o la finalul lui 2015, legată de un avion de luptă. Nici acest subiect major nu a adus probleme substanţiale legate de transportul de gaz din Rusia în Turcia. Conducta înlocuieşte vechiul traseu care trece prin Balcani. Nu va schimba nimic în ceea ce priveşte cantitatea primită de noi de la Rusia numai că va fi direct, fără vechea rută mai lungă. O să primim direct din Marea Neagră, unde avem deja conducta Blue Stream, pentru care am semnat acum 20 de ani. Deci aceasta este o a doua conductă, prin care vom primi gaze naturale direct de la Rusia. Nu prevedem întârzieri în construcţia acestui segment al conductei şi plănuim să primim gaze naturale în timpul cerut. TurkStream mai cuprinde o conductă ce ar trebui să transporte gaz din Rusia spre Europa, dar este ceva ce depinde de negocierile dintre furnizor, Gazprom şi potenţialii cumpărători din Europa. Dar prima conductă, de care beneficiază Turcia, nu are nicio problemă.

AGERPRES: Voiam să întreb dacă TurkStream va trece prin România, dar este decizia Rusiei, presupun...
Osman Koray Ertaş: Da, probabil ruta şi destinaţia vor fi decise de furnizor. Când spuneţi România şi gaze naturale, noi sprijinim cu totul coridorul sudic de gaze naturale şi deja avem o conductă din Azerbaidjan până în Turcia, a cărei primă fază a construcţiei se va încheia în câteva luni. Turcia va începe să primească gaz natural din Azerbaidjan. De altfel, această conductă este, practic, coloana vertebrală a coridorului sudic. A doua fază a coridorului va duce gaze naturale în Europa, în Italia şi, dincolo de graniţa noastră, suntem în discuţii pe acest proiect cu partenerii noştri români, care lucrează la BRUA. Cu interconectări, plănuim să legăm toate aceste surse şi ţări alimentate unele de altele.

AGERPRES: Turcia este membru NATO iar NATO acordă o atenţie foarte mare regiunii Mării Negre. Cum schimbă situaţia politică şi militară actuală rolul Turciei în această regiune?
Osman Koray Ertaş: Până în 2014, Marea Neagră era una dintre cele mai stabile regiuni, după cum ştiţi dar, din nefericire, după anexarea ilegală a Crimeei, lucrurile s-au schimbat în regiune. Poziţia noastră este clară şi puternică - nu recunoaştem această anexare. Evident, ca membru NATO susţinem toate deciziile pe care le ia Organizaţia. Aceste decizii nu sunt luate de puteri din exteriorul nostru, ci sunt luate în comun, cu implicarea şi contribuţia noastră. Marea Neagră are propriile ciudăţenii, particularităţi - este o mare închisă, cu câteva ţări în jurul său, există mecanisme - vârf de lance, gestionate la nivel regional. Unele nu sunt operaţionale, dar vrem să le păstrăm acolo pentru a le folosi atunci când conflictele din regiune încetează. Pe frontul economic - Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră, creată la iniţiativa Turciei, în ciuda tuturor problemelor, s-a dovedit a fi o platformă pentru dialog al ţărilor membre. Astfel, urmăm această strategie ce are doi piloni - dialog şi descurajare - alături de partenerii, de aliaţii noştri. Evident, dialogul cu Rusia este cheia în această regiune, în calitatea sa de cea mai mare putere din Marea Neagră. Deci vom continua să urmăm această politică delicată, a dialogului şi a descurajării şi în acelaşi timp vom continua să subliniem importanţa asumării regionale şi vom continua să subliniem importanţa respectării Convenţiei de la Montreux - ce a dovedit a fi unul dintre acordurile cele mai eficiente.

AGERPRES: Întorcându-ne la România, pentru că este ultimul an al dumneavoastră ca ambasador la Bucureşti, puteţi să faceţi o evaluare a mandatului dumneavoastră? Anume care au fost provocările mandatului şi care au fost, să le spunem, victoriile?
Osman Koray Ertaş: Victorii... Nu există victorii! (râde - n.r.)

AGERPRES: Puncte de vârf.
Osman Koray Ertaş: A fost un post care mi-a oferit satisfacţii pentru că, spre deosebire de alte posturi unde îţi consumi energia rezolvând probleme, conflicte, am avut şansa de a face eforturi în numele unor proiecte concrete. Şi a fost foarte satisfăcător să văd rezultatele finale, fie în sectorul economic, în cel comercial, investiţii, în sectorul cultural, în cel militar. Am fost încântaţi să vedem că, în calitate de ambasadă, am avut posibilitatea să facem parte din proiecte tangibile, realizate în beneficiul celor două naţiuni ale noastre. De asemenea, această ţară este importantă pentru orice diplomat turc deoarece este aproape "all inclusive" în ceea ce priveşte portofoliul. Este o ţară aliat NATO, o ţară UE, o ţară vecină în regiunea Mării Negre, este un partener comercial major, un hub important pentru investitorii turci. Aici există o minoritate turco-tătară plină de viaţă, avem o relaţie solidă, anume am înregistrat succese, în ciuda unei istorii dificile. Avem o relaţie foarte apropiată în prezent, avem parteneriate concrete în sectorul militar, în cel de securitate. Probabil nu există subiect pe care un ambasador să nu lucreze în această frumoasă ţară. Trăgând linie, a fost personal şi profesional, un post care mi-a oferit multe bucurii. Cei mai importanţi sunt românii şi prietenii români de aici, cu funcţii oficiale sau nu, oameni care au fost de ajutor şi care au dat dovadă de înţelegere privind problemele bilaterale. Vom continua să preţuim acest potenţial şi această bogăţie.

AGERPRES: Şi cea mai mare provocare? Ce v-a fost cel mai greu să explicaţi românilor ca ambasador? Eu tind să cred că episodul legat de tentativa de lovitură de stat...
Osman Koray Ertaş: Au fost momente grele, imediat după tentativa de lovitură de stat, dar atunci am dat declaraţii la TV, în presă, atât de des, încât am putut explica ce s-a întâmplat. Pentru că maşinăria de propagandă gulenistă era atât de puternică în Turcia, în Europa, în România, de asemenea, aşa că nu a fost mereu uşor, cel puţin în primele zile, să explic ce s-a întâmplat în ţara mea.

AGERPRES: Anul acesta, România sărbătoreşte 100 de ani de la unirea principatelor. Ce credeţi că înseamnă unitatea, la nivel internaţional, în acest moment?
Osman Koray Ertaş: Felicităm România, cu ocazia Centenarului. Este o zi istorică de care românii trebuie să fie mândri şi îi felicităm. Alături de minoritatea turco-tătară şi noi vom lucra la câteva proiecte ce vor marca Centenarul. Ideea de unitate este tot mai greu de atins. Din nefericire, oamenii au pierdut din optimismul anilor 1990, când ideea de unitate era, oarecum, mai clară. Acum, noi ne concentrăm pe diplomaţia ajutorului umanitar. Poate acesta este un mod de a fi unit, în lume, să ne concentrăm asupra unor probleme legate de ajutorul umanitar, fără a ne apleca asupra conjuncturii sau a contextului politic. Percepţia umanitară şi concentrarea pe probleme umanitare ar putea fi o temă pentru unitate. De fapt, aceasta este una dintre priorităţile politicii noastre externe.

AGERPRES: Dar Turcia se simte singură când vine vorba de acţionarea în numele diplomaţiei de ajutor umanitar? Pentru că, atunci când e vorba de diplomaţia aceasta, a ajutorului umanitar, nu este uşor să descrii în cifre lucrurile - acesta este costul crizei refugiaţilor, acesta este costul uman...
Osman Koray Ertaş: Da, uneori da, din păcate. De asemenea, este adevărat că, uneori, lucrurile nu pot fi puse în cifre, dar sunt şi aspecte ce pot fi măsurate. De exemplu, raportat la PIB, Turcia este cel mai mare donator de ajutor umanitar din lume, după cifrele de anul trecut. Dacă nu luaţi PIB-ul în considerare, este a doua după Statele Unite ale Americii. Vom continua acest tip de diplomaţie a ajutorului umanitar şi am vrea să îi vedem pe vecinii, partenerii, aliaţii noştri şi alţi actori internaţionali făcând eforturi să împartă această povară, deoarece vorbim de o problemă internaţională.

AGERPRES: Puteţi descrie, într-un cuvânt, relaţia Turciei cu Uniunea Europeană?
Osman Koray Ertaş: M-am gândit la asta. Deci relaţia cu UE... căci avem relaţii tensionate cu multe ţări şi mă gândeam că nu îmi va fi uşor. Pentru UE..."poveste fără sfârşit". AGERPRES/(A - autor: Oana Ghiţă, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Irina Giurgiu)