Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.

Ziua vitaminei C

Este benefică pentru sistemul imunitar, pentru sănătatea mintală, dar şi pentru piele. Vitamina C este denumirea sub care este cunoscut acidul ascorbic. Se găseşte în numeroase alimente şi este totodată vândută ca supliment alimentar. Este un nutrient esenţial care contribuie la producerea unor neurotransmiţători şi repară ţesuturi. Compusul a fost descoperit în 1912, iar după 16 ani a fost izolat, urmând ca apoi, în 1933, să devină prima vitamină produsă în mod chimic.

Cea mai cunoscută proprietate a vitaminei C este capacitatea sa de a ne feri de răceli, însă există numeroase alte beneficii asociate: reduce tensiunea arterială, contribuie la sănătatea pielii întrucât o protejează de deteriorările oxidative provocate de expunerea zilnică la poluare, căldură şi lumină.

Există numeroase modalităţi de a suplimenta aportul de vitamina C fără a opta pentru suplimente alimentare. Printre alimentele cu cel mai ridicat conţinut de vitamina C se numără pepenele cantalup, sucurile de lămâie şi de fructe, kiwi, ananas, papaya, mango şi fructe de pădure cum ar fi merişoare, afine, zmeură şi căpşuni. Există şi numeroase legume bogate în vitamina C printre care conopida şi broccoli.

Oamenii au fost conştienţi din cele mai vechi timpuri de beneficiile pentru sănătate ale consumului de alimente bogate în vitamina C, precum şi de riscurile asociate unui consum insuficient, care poate provoca afecţiuni precum scorbutul. Deşi scorbutul a fost descris de medicul britanic Sir Thomas Barlow în secolul al XIX-lea, afecţiunea era cunoscută cu mii de ani înainte, chiar de pe vremea marelui Hipocrate. În ziua de astăzi, foarte puţini oameni suferă de scorbut, iar vitamina C este considerată unul dintre cei mai importanţi nutrienţi oferiţi de alimentaţie.

Ziua internaţională a morcovului

Morcovul, o legumă rădăcinoasă omniprezentă în alimentaţia oamenilor, dar şi hrana preferată a iepurilor, cu beneficii extraordinare pentru vedere şi ingredientul principal ale uneia dintre cele mai grozave prăjituri inventate vreodată, este celebrat pe 4 aprilie cu prilejul #InternationalCarrotDay.

Are originile în Asia Centrală. De-a lungul a mii de ani de cultivare atentă, a fost obţinută în cele din urmă varietatea pe care o cunoaştem cu toţii astăzi, de un portocaliu strălucitor, cu un gust uşor dulceag, baza atâtor reţete delicioase, de la tocăniţe bogate şi savuroase la prăjituri dulci şi bomboane.

Există numeroase varietăţi ale acestei legume populare, denumite soiuri, care nu au culoarea tradiţională portocalie la care se gândesc oamenii de obicei. Spre exemplu există morcovi purpurii şi galbeni.

Ziua internaţională a morcovului a fost înfiinţată în 2003. Până în 2012, celebrările prilejuite de Ziua internaţională a morcovului au ajuns în numeroase ţări de pe diferite continente, printre care Franţa, Suedia, Italia, Rusia, Japonia, Australia şi Marea Britanie.

Ziua evitării lucrurilor

De cele mai multe ori suntem nevoiţi să ne confruntăm problemele în mod direct, însă pe 4 aprilie, cu prilejul Zilei evitării lucrurilor (#WalkAroundThingsDay), ne putem acorda permisiunea de a evita şi a amâna rezolvarea unor situaţii.

''Evitarea şi luarea unei pauze mentale este crucială pentru administrarea responsabilităţilor multiple atâta timp cât nu se transformă într-un mod de lucru'', a spus Bonnie Hayden Cheng, autoarea unor studii despre managementul resposabilităţilor multiple.

Ziua mondială a şobolanului

În ciuda tuturor miturilor şi prejudecăţilor, şobolanii pot fi animale de companie prietenoase, loiale şi inteligente. Ziua şobolanului, marcată pe 4 aprilie, îşi propune să constituie o alternativă la reprezentările negative de care au parte aceste animale.

Şobolanii există pe planetă de peste 50 de milioane de ani şi, în mod surprinzător, nu au avut mereu o reputaţie proastă. Zodiacul chinezesc cinsteşte umilul şobolan ca fiind primul animal dintr-un ciclu de 12 ani, iar celor născuţi în anul şobolanului le asociază numeroase trăsături pozitive precum optimism, inteligenţă şi hărnicie.

Cu toate acestea, şobolanii au avut parte de reprezentări mai degrabă negative. Zeul hindus Ganesha este deseori reprezentat călărind un şobolan, asociat de credincioşi cu obiceiurile egoiste şi distructive de care Ganesha ne poate ajuta să scăpăm.

Aceste rozătoare abile au fost considerate responsabile pentru transmiterea ciumei bubonice, în special în timpul epidemiei din Europa în perioada Evului Mediu, care se crede că ar fi omorât până la 60% din populaţie. Există însă studii recente care pun sub semnul întrebării gradul de responsabilitate al şobolanilor în această catastrofă.

Ziua mondială a şobolanului a fost creată în 2002 de un grup de entuziaşti care au dorit să conteste stigma care învăluie aceste creaturi şi să le ofere celebrarea pe care o merită cu adevărat. Este o zi care îşi propune să pună într-o lumină pozitivă aceste animale şi să promoveze grija pentru ele.

Deşi şobolanii sălbatici pot fi o specie intruzivă şi distructivă, şobolanii animale de companie pot fi animale de companie ideale, curate şi sociabile. Este recomandabil să fie ţinuţi în perechi întrucât sunt recunoscuţi pentru natura lor blândă şi afectuoasă, ajutând-se unul pe celălalt la nevoie. Şobolani sunt de asemenea foarte inteligenţi, capabili să-şi înţeleagă numele şi să deprindă diverse trucuri.

Datorită simţului mirosului dezvoltat, şobolanii îşi pot găsi utilitatea în numeroase domenii, cum ar fi să adulmece pericole precum mine antipersonal şi boli ca tuberculoza. Datorită naturii lor inteligente şi afectuoase, pot fi de asemenea nişte animale terapeutice grozave.

Având în vedere similarităţile fiziologice şi psihologice cu oamenii, şobolanii au fost folosiţi în scopul progresului ştiinţei medicale ca ''şoareci de laborator''. Deşi practica este condamnată de activiştii din domeniul drepturilor animalelor, şobolanii au contribuit la înregistrarea a numeroase progrese în ceea ce priveşte tratamentul a numeroase boli printre care cancer, diabet, Alzheimer şi, cel mai recent, COVID-19.

Prejudecăţile cu care sunt văzuţi şobolanii au influenţat deseori reprezentările din cultura populară. Povestea germană a Flautistului din Hamelin, în care protagonistul scapă oraşul de o invazie de şobolani ademenind animalele cu sunetul flautului lui, este printre cele mai cunoscute. Aceste rozătoare sunt portretizate ca fiind intrigante, sinistre şi malefice în multe culturi. Termenul ''şobolan'' este deseori folosit cu o conotaţie peiorativă, în sensul de ''informator'', ''spion''.

Ziua cordon bleu de pui

Caşcaval, şuncă şi piept de pui, tăvalite prin pesmet şi prăjite, cordon bleu de pui este o reţetă populară în multe culturi şi gastronomii. Un preparat pe care îl cunoaştem cu toţii, dar despre istoria căruia ştim foarte puţin.

Sintagma franceză ''Cordon Bleu'' înseamnă ''panglică albastră'' şi se referă la funda lată şi albastră purtată de membrii celui mai înalt ordin cavaleresc din Franţa, Ordre des chevaliers du Saint-Esprit, instituit de Henric al III-lea în 1578.

Preparatul se întâlneşte sub diferite versiuni. În America, este copt în cuptor şi nu prăjit în ulei, iar în Elveţia, carnea este subţiată, învelită în pesmet, iar între două sniţele puse unul peste altul se pune şuncă şi brânză. Poate diferi de asemenea varietatea de brânză, iar în locul brânzei elveţiene atât de populare în versiunile franceză şi americană, varianta elveţiană foloseşte Emmentaler sau Gruyere. În Ungaria, este folosită carnea de vită în locul celei de pui, însă umplutura este similară.AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Adrian Dădârlat)