Deputatul PNL Mircea Fechet a anunțat miercuri că depune la Parlament un proiect de lege care își propune utilizarea în producția ambalajelor pentru băuturi a unui procent cât mai mare de material reciclat, respectiv minimum 25% începând din 2026.

Potrivit proiectului de lege privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul răspunderii extinse a producătorului pentru ambalaje, operatorii economici care introduc pe piața națională ambalaje pentru băuturi cu o capacitate de până la 3 litri, din metal sau sticlă, au obligația ca, începând cu 2026, acestea să aibă un conținut reciclat de cel puțin 25% din materialul principal, calculat ca medie pentru toate ambalajele din metal, respectiv sticlă, pentru băuturi, introduse pe piață. Începând cu anul 2030, conținutul reciclat trebuie să fie de cel puțin 30%.

'Facem astăzi încă un pas către o economie circulară mai verde, mai modernă și mai competitivă. Voi depune un proiect de lege pe care l-am inițiat împreună cu mai mulți colegi, care izvorăște de la anumite lucruri care s-au întâmplat în ultimii ani în țara noastră. Primul lucru la care vreau să mă refer este că România a plătit un miliard de euro către bugetul Uniunii Europene, taxă pe plastic nereciclat, începând cu anul 2021, când a fost introdusă această taxă de 0,8 euro pentru fiecare kilogram de plastic ce nu a ajuns într-o instalație de reciclare. Imaginați-vă ce am fi putut face cu un miliard de euro. Un alt lucru care stă la baza elaborării acestui proiect de lege este legat de faptul că mare parte din ambalajul SGR, din materialul reciclabil din sistemul de garanție-returnare, ajunge să fie tratat în instalații de reciclare în afara României. Practic, deși colectăm, și am văzut în ultima lună un procent care a depășit suta la sută din cantitatea de ambalaje puse pe piață, aceste însemnate cantități ajung să genereze investiții sau locuri de muncă în alte țări decât în România', a declarat Fechet la Parlament.

Potrivit fostului ministru al Mediului, prin proiectul de lege se propune ca, începând cu anul 2026, indiferent dacă este vorba despre PET, sticlă sau metal, fiecare ambalaj să conțină minimum 25% material reciclat, procent care ar urma să crească la minimum 30% începând cu anul 2030.

'Asta înseamnă că vom avea în România mai multe investiții, vom avea mai multe locuri de muncă și vom avea extinderea capacităților de procesare, de reciclare, mai ales la sticlă, acolo unde suntem deficitari. Și pentru a încuraja acest lucru ne propunem să bonificăm acei producători care aleg să folosească material reciclabil, motiv pentru care, începând cu procentul minim de 25%, propun o bonificație de 500 lei, iar această bonificație crește până la 1.500 lei, în măsura în care conținutul de material reciclabil depășește 50% din greutatea unui ambalaj. Iar sumele pentru plata acestor bonificații nu pot să vină decât prin penalizarea celor care nu-și propun să fie eficienți, care nu-și propun să recicleze, motiv pentru care aceștia vor plăti o contribuție de 4 lei pe kilogramul de plastic, sticlă sau metal nereciclat, adică exact 0,8 euro, atât cât plătește deja statul român către Uniunea Europeană', a explicat Fechet.

Un alt aspect prevăzut în proiect se referă la existența unei distanțe de maximum 750 de kilometri din centrul României pentru instalarea fabricilor de reciclare.

'Cu alte cuvinte, ne propunem ca materialul să fie, într-o proporție cât de mare se poate, reciclat în România și nu în alte țări. Și 750 de kilometri reprezintă o distanță suficientă cât să nu genereze vreun conflict la nivel european, dar în același timp să ne asigurăm că această circularitate va fi una regională. (...) Ideea nu e neapărat de a reduce consumul de plastic, pentru că nu sunt împotriva unui anumit material. Însă ceea ce ne propunem să facem prin acest proiect de lege este să folosim în producția ambalajelor un procent cât mai mare de material reciclat. Astăzi există mulți producători care, indiferent dacă discutăm despre sticlă, despre plastic sau despre aluminiu, folosesc materiale virgine sută la sută; în materia sticlei, spre exemplu, folosind cuarț, nisip și alte materii prime din procesul de fabricație. Consumul de energie este unul foarte mare, temperatura la care trebuie ridicat cuptorul este una foarte mare. Ori, dacă am folosi sticlă reciclată într-un procent mai mare sau mai mic, atunci am economisi energie, pe de o parte, pentru că sticla reciclată necesită jumătate din cantitatea de energie, dar în același timp am vedea că nu pleacă trenurile încărcate cu sticlă din România, ci că extindem capacitățile de producție autohtone', a explicat inițiatorul. AGERPRES/(A-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)