Camera Deputaţilor: Măsuri speciale pentru protecţia obiectivelor militare
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege privind instituirea unor măsuri speciale în zonele cu regim de protecţie specială a obiectivelor militare.
S-au înregistrat 235 de voturi "pentru" şi trei "împotrivă".
Propunerea legislativă instituie măsuri speciale pentru aceste zone, cu excepţia celor prevăzute de Legea nr.73/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru protecţia obiectivelor militare care fac parte din Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice.
"În scopul desfăşurării în bune condiţii a activităţilor care privesc asigurarea securităţii naţionale se instituie măsuri speciale în zonele cu regim de protecţie specială a obiectivelor militare", prevede proiectul adoptat.
Conform acestuia, obiectivele militare sunt definite ca imobilele şi instalaţiile aflate în proprietatea, administrarea sau folosinţa instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care deservesc activităţi pentru securitatea naţională, situate în extravilan sau în intravilan şi care fac parte din zonele cu regim de protecţie speciale.
Zonele cu regim de protecţie specială sunt zonele instituite în jurul obiectivelor militare, pe o distanţă de 2.400 de metri, în care sunt interzise, în extravilan, mai multe activităţi.
Activităţile interzise în aceste zone cu regim de protecţie specială sunt: executarea oricăror lucrări de construcţii, amenajări sau instalaţii supraterane, indiferent de regimul de înălţime, precum şi subterane, cu excepţia celor situate pe terenuri aflate în proprietatea/administrarea/folosinţa instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau executate în interesul securităţii naţionale cu acordul instituţiei căreia îi aparţine obiectivul militar; introducerea în intravilanul localităţilor a imobilelor, cu excepţia celor aflate în proprietatea, administrarea sau folosinţa instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, dacă se urmăreşte edificarea unor obiective militare sau construcţii cu caracter special.
De asemenea, se interzice în aceste zone: instalarea/operarea emiţătoarelor radio, cu excepţia celor aparţinând instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi a celor instalate în interesul securităţii naţionale cu acordul instituţiei căreia îi aparţine obiectivul militar; incendierea miriştilor şi a vegetaţiei uscate; activităţile de vânătoare şi pescuit; executarea unor lucrări necesare exploatării şi prelucrării resurselor în zone extractive delimitate conform legii.
Prin derogare, imobilele situate în zone cu regim de protecţie specială pot face obiectul exproprierii numai pentru lucrările de interes naţional.
În planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, zonele cu regim de protecţie specială sunt considerate şi evidenţiate ca zone supuse unui regim special de protecţie.
Lista comună a obiectivelor militare în jurul cărora se stabilesc zonele cu regim de protecţie specială se aprobă şi se actualizează prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
În termen de 30 de zile de la data aprobării hotărârii CSAT, instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională transmit în format digital, de tip .shp, zonele cu regim de protecţie specială stabilite pentru obiectivele militare către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în vederea integrării în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, respectiv către autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor ale căror teritorii administrative se află în zona cu regim de protecţie specială, în vederea preluării în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente acestora a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare.
Autoritatea publică competentă cu emiterea autorizaţiilor de construire pe teritoriul administrativ unde se află zona cu regim de protecţie specială are obligaţia respectării interdicţiilor de construire necesare protecţiei obiectivelor militare în activitatea de emitere a certificatelor de urbanism şi autorizare a construcţiilor de la data primirii informării, precum şi obligaţia preluării, în planurile urbanistice generale şi în regulamentele aferente acestora, a interdicţiilor necesare protecţiei obiectivelor militare.
Prevederile legii se aplică inclusiv imobilelor situate în zone cu regim de protecţie specială introduse în intravilan şi mărginite total sau parţial de terenuri situate în extravilan pe suprafaţa cărora nu a fost edificată nicio construcţie până la data intrării în vigoare a acestui act normativ.
Proprietarii imobilelor care au obţinut autorizaţie de construire înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi despăgubiţi în mod just şi prealabil pentru prejudiciile cauzate.
Cuantumul despăgubirilor se va stabili în baza unui raport de evaluare elaborat conform regulilor stabilite prin normele metodologice emise în aplicarea legii.
Camera Deputaţilor este primul for legislativ sesizat, Senatul fiind decizional. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Pauliuc: Domnule Bolojan, nu mă intimidați; riscați să duceți PNL pe un drum în care libertatea de opinie e înlocuită cu obediența
Senatorul PNL Nicoleta Pauliuc i-a transmis, luni, președintelui partidului, Ilie Bolojan, că nu este intimidată de ultimatumul dat de acesta de a-și retrage acțiunile din instanță privind deciziile de la Congresul Extraordinar al liberalilor din iunie, ea menționând că 'un astfel de gest nu este doar autoritar, ci și meschin și mărunt'.
Senatorul Ioan Rusu a trecut la grupul PSD
Senatorul Ioan Rusu a anunțat, luni, în plen, afilierea la grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (PSD). ''Vă informez că începând de astăzi (luni - n.r.) mă afiliez grupului parlamentar al PSD'', a spus Ioan Rusu. El a fost ales senator în decembrie 2024, în Circumscripția
Senat: Valoarea maximă a ajutorului de stat pentru sectorul creșterii animalelor - majorată cu 200 milioane lei
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care prevede suplimentarea cu 200 milioane lei a valorii maxime a schemei de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor pentru perioada 2023-2027, de la 561,57 milioane lei la 761,57 milioane lei, din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. S-au înregistrat 107 voturi
Senat: Rapoartele finale privind anchetele ''Mykonos'' și ''întâlnirea Bolojan - Tănăsescu'', adoptate de plen
Plenul Senatului a adoptat, luni, rapoartele finale propuse de Comisia de constituționalitate în cazul anchetelor privind întâlnirea dintre fostul premier Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august la Palatul Parlamentului, și împrejurările în care judecătorul CCR Cristian Deliorga a călătorit spre Myk
Camera Deputaților: Ioana Bran-Voinea preia funcția de secretar general; Oana-Elena Pintilei - secretar general adjunct
Ioana Bran-Voinea a fost desemnată luni de plen pentru a prelua funcția de secretar general al Camerei Deputaților, iar Oana-Elena Pintilei pentru cea de secretar general adjunct. Ioana Bran-Voinea a fost propusă pentru această funcție de grupul parlamentar al PSD, iar Oana Pintilei de grupul parlamentar al AUR. Ioana Bran-Voine
Peiu (AUR) anunță moțiune de cenzură dacă Guvernul PSD își va angaja răspunderea pe reforma administrativ-teritorială
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat luni că pentru reforma administrativ-teritorială este necesar ''un consens parlamentar'', iar dacă Guvernul își va angaja răspunderea pe un astfel de proiect, AUR va încerca să depună moțiune de cenzură. ''AUR nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe or
USR și PNL îi cer președintelui AEP să retragă proiectul de lege privind partidele politice
Deputații Alexandru Dimitriu (USR) și Alexandru Muraru (PNL) i-au cerut, luni, președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, să retragă proiectul de lege privind partidele politice și să lase Parlamentul să hotărască în privința legislației în acest domeniu. Dimitriu a declarat la Palatul Parlamentului că
Ioana Bran-Voinea - propusă să devină secretar general al Camerei; Oana Elena Pintilei - secretar general adjunct
Biroul permanent al Camerei Deputaților a aprobat luni propunerile de numire în funcția de secretar general a Ioanei Bran-Voinea și în cea de secretar general adjunct a Oanei-Elena Pintilei. Ioana Bran-Voinea și-a dat demisia din funcția de secretar general adjunct al Camerei Deputaților și, la propunerea grupului parlamentar al PS
Senat - Comisia de constituționalitate: Rapoarte finale privind anchetele Mykonos și întâlnirea Bolojan - Tănăsescu
Comisia de constituționalitate a Senatului a adoptat, luni, rapoarte finale în cazul anchetelor privind întâlnirea dintre fostul premier Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a avut loc pe 14 august la Palatul Parlamentului, și împrejurările în care judecătorul CCR Cristian Deliorga a călătorit în data de 8 iulie spre Myko
Proiect PNL: Părinții care revin la muncă să primească un stimulent egal cu indemnizația pentru creșterea copilului
PNL propune, într-un proiect depus la Parlament, ca părinții care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului să primească un sprijin financiar egal cu indemnizația pentru creșterea copilului. Propunerea legislativă în acest sens a fost inițiată de senatoarea Gabriela Horga ș
Parlament/Țuțuianu: Jumătate dintre angajații AEP nu au dat niciodată un concurs; trebuie un nivel de pregătire a oamenilor adecvat
Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a declarat, marți, în ședința Comisiilor parlamentare juridice, că jumătate dintre salariații AEP nu au dat niciodată un concurs, ci au uzitat de o procedură prin care au fost angajați la un grup parlamentar pentru o zi sau două și apoi mutați în structura Autorității. El a spus că nu
Senat: DNSC va iniția programe de identificare a vulnerabilităților în sistemele informatice ale autorităților publice, cu acordarea de recompense
Senatul a adoptat, luni, un proiect de lege care prevede că Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) va putea iniția și gestiona programe de identificare și raportare a vulnerabilităților, cu acordarea de recompense bănești pentru vulnerabilitățile validate, pentru rețelele și sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice.
Senat: Schemă de ajutor de minimis pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane în România
"Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativă prin care, pentru anul 2027, este instituită o schemă de ajutor de minimis pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane în România prin susținerea aplicării de către crescătorii de porcine a condițiilor de biosecuritate. Au fost înregistrate 100 de voturi 'pentru' și
Senat: 28 iunie - Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei, Ținutului Herța
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege care instituie pe 28 iunie Ziua de comemorare a victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța și stabilește organizarea și sprijinirea unor manifestări dedicate acestei zile. 'Se instituie ziua de 28 iunie ca Ziua comemorării victimelor ocupației sovietice a Basarabiei, Nordulu
Senat: Minorilor sub 15 ani să le fie interzis accesul la rețelele sociale online (proiect adoptat tacit)
Senatul a adoptat tacit, luni, proiectul de lege care prevede interzicerea accesului minorilor cu vârsta sub 15 ani la rețelele sociale furnizate de platforme online. Termenul de dezbatere și vot a fost depășit, astfel că propunerea legislativă se consideră adoptată tacit. Senatul este primul for sesizat, Camera Deputaților fiind decizională.









