Deputaţii s-au reunit, luni, în şedinţă, pentru a marca 34 de ani de la Revoluţia Română din 1989.

Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, social-democratul Alfred Simonis, a evocat memoria românilor care s-au împotrivit, chiar cu preţul vieţii, sistemului represiv comunist şi au adus libertatea.

"În aceste zile se împlinesc 34 de ani de la Revoluţia Română, evenimentul care avea să schimbe pentru totdeauna istoria ţării noastre. Atunci curajul românilor care s-au împotrivit chiar cu preţul propriei vieţi acelui sistem represiv ne-a adus nouă libertatea. Din 1989, luna decembrie a căpătat un nou sens pentru noi, românii. Nu suntem doar în luna sărbătorilor, ci şi în luna eliberării noastre ca naţiune. Decembrie '89 ne-a adus darul libertăţii, darul credinţei regăsite al speranţei renăscute, al încrederii într-un viitor mai bun, iar preţul plătit pentru toate acestea a fost unul extrem de mare. Peste 1.000 de morţi şi alte mii de răniţi. Românii nu au mai răbdat frigul, foamea şi cenzura şi au ieşit să-şi strige nemulţumirea şi neajunsurile, au făcut-o prima dată la Timişoara", a afirmat Simonis.

El a adăugat că timp de 34 de ani s-a dezvoltat o nouă Românie, iar cetăţenii au beneficiat de "drepturile la care părinţii sau bunicii nici nu aveau curajul să se gândească".

Liderul USR, Cătălin Drulă, a afirmat că la Revoluţie s-a luptat pentru libertate şi împotriva nomenclaturii, iar în zilele de astăzi este "o nouă nomenclatură", "o plagă a specialilor".

"Cred că în fiecare decembrie trebuie să ne gândim la cei care au avut curaj atunci, cărora le datorăm libertatea noastră de astăzi, dar nu doar prin cuvinte, ci şi prin faptele şi acţiunile noastre şi să ne întrebăm: noi, ca oameni politici, dacă îndeplinim şi muncim în fiecare zi pentru acele idealuri. (...) Democraţia este fragilă şi trebuie luptat pentru ea în fiecare zi, iar timpurile pe care le trăim astăzi ne arată că multe din acele lucruri pentru care s-au luptat în 1989, multe din acele valori nu sunt atinse sau sunt într-un regres. (...) Vedem o plagă zilelor noastre, plaga specialilor, această nouă nomenclatură, s-a luptat şi în 1989 împotriva nomenclaturii şi avem datoria să luptăm pentru ceea ce au luptat cu preţul vieţii şi cei din 1989, să o facem în fiecare zi pentru a atinge acele idealuri", a transmis Drulă.

Deputatul PNL Daniel Gheorghe a evidenţiat că Revoluţia din Decembrie 1989 reprezintă "un punct de căpătâi" pentru România de astăzi.

"Toate darurile pe care le avem astăzi, de care ne bucurăm: libertatea expresiei, cuvântului, bunăstare materială, dreptul de a gândi cu mintea noastră, (...) faptul că am reuşit să devenim parte a NATO şi a Uniunii Europene, toate aceste lucruri se datorează jertfei din Decembrie 1989. (...) Cred că nimeni dintre noi nu poate fi vreodată nostalgic după ceea ce a însemnat regimul criminal şi totalitar comunist. Nimeni nu poate regreta pe dictatorul Nicolae Ceauşescu, cel care tuturor ne dăduse, ca principale elemente vizibile la nivelul populaţiei României, frica, frica de securitate, frica de represiune, frica de a vorbi liber, frica de a te închina, frica de a spune ceea ce crezi, frica de a-ţi asuma ceea ce eşti, foamea, în virtutea ideilor neostaliniste specifice regimului comunist din anii '80, frigul", a completat parlamentarul liberal.

Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a afirmat, la rândul său, că la Revoluţia din 1989 românii şi maghiarii s-au situat de aceeaşi parte a baricadei.

"Revoluţia din Decembrie 1989 a fost un eveniment istoric, în care românii şi maghiarii s-au aflat de aceeaşi parte a baricadei. Români şi maghiari au luptat împreună la Timişoara şi în celelalte oraşe ale României pentru abolirea regimului comunist. Şi, în această perspectivă, trebuie să îl menţionez şi pe preotul reformat Tokes Laszlo, care, prin acţiunea lui de la Timişoara, prin acţiunea lui anticomunistă, a contribuit din plin la declanşarea revoluţiei anticomuniste. Regimul lui Ceauşescu a fost un regim neostalinist, naţionalist, etnicist, a fost împotriva drepturilor omului şi a fost împotriva tuturor. A fost împotriva şi a românilor şi a maghiarilor", a arătat deputatul UDMR.

El a adăugat că la 34 de ani din 1989 mai persistă anumite lucruri care au existat şi în comunism, menţionând că, potrivit unor sondaje, 48% dintre cetăţenii României spun că a fost mai bine pe vremea comunismului.

Potrivit liderului grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, datoria românilor este să se păstreze liberi, "în afara blocului de granit".

"În 1989 ne-am dezîncremenit. Am reuşit să ieşim cu greu din blocul de granit în care vieţuiam până atunci. Respirând pe cartelă, numai gândul era liber. (...) Spunea cineva că era mai bine înainte de '89, spun statisticile. (...) Îmi dau seama cât de mare dreptate avea Ronald Reagan când spunea: comunismul înseamnă magazinele goale şi închisorile pline. Din asta am ieşit atunci şi datoria noastră este să ne păstrăm liberi şi în afara blocului de granit în care fusesem ţintuiţi şi noi, şi copiii noştri, şi nepoţii noştri, şi toţi cei care se vor aşeza în urma noastră de acum înainte", a afirmat Pambuccian.

Deputatul neafiliat Claudiu Chira a subliniat că datorează foarte mult eroilor Revoluţiei din '89.

"Fără eroii din '89 nu cred că aş fi reuşit să ajung până la această vârstă sau cel mult mi-aş fi petrecut ultimele zile într-o închisoare pe la Piteşti, Sighet, Râmnic sau Jilava datorită firii şi simţirilor mele anticomuniste. (...) După 34 de ani de la evenimentele din '89, aproape jumătate dintre români încă sunt nostalgici şi consideră că era mai bine în comunism. Totodată, în România, avem 44% de analfabeţi funcţional. Nu ştiu dacă este o coincidenţă. Lipsa educaţiei şi lipsa orelor de istorie despre Revoluţia română cred că au adus la acest rezultat", a menţionat el. AGERPRES/(A - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO