Proiectul privind statutul judecătorilor şi procurorilor, adoptat marţi de plenul Camerei Deputaţilor, a fost criticat de reprezentanţii grupurilor parlamentare ale USR şi AUR, în timp ce grupul minorităţilor naţionale a anunţat că amendamentul criticat public referitor la numirea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a aparţinut acestui grup, fiind o iniţiativă personală.

În debutul dezbaterilor generale, deputata PNL Cristina Trăilă a anunţat că liberalii susţin acest proiect de lege, care este unul foarte important pentru Justiţie.

"Astăzi suntem chemaţi să votăm un ultim proiect de lege din pachetul legilor Justiţiei, un proiect important, un proiect dezbătut timp de mai bine de opt luni pe parcursul a trei ani. (...) Acest proiect a venit spre Parlament cu un aviz favorabil din partea CSM. În această perioadă toate instituţiile europene au fost consultate. (...) Dacă noi vom vota astăzi corect, dreptatea va fi făcută corect şi de instanţele de judecată", a argumentat liberala.

Deputatul AUR Sorin Muncaciu a susţinut că proiectul încalcă Constituţia.

"Reiterez că aceste legi au fost aduse în timpul vacanţei judecătorilor. (...) În acest moment, atât acest proiect, cât şi cel trecut încalcă Constituţia României. Acolo scrie 'CSM propune şi preşedintele aprobă' acest procuror de rang înalt, nu e posibil să introducem noi Ministerul Justiţiei, când Constituţia spune foarte clar - CSM şi preşedintele sunt în această decizie. Mai mult, am întrebat pe domnii de la CSM cum e posibil ca articolul 134 să fie încălcat în astfel de mod şi răspunsul a fost: 'Asta este procedura din acest moment'", a motivat Muncaciu.

El a criticat şi dezbaterea legilor Justiţiei în procedură de urgenţă, acuzând că timpul alocat pentru discutarea amendamentelor a fost "foarte scurt".

"Sunt peste 500 de amendamente care au fost respinse. Am avut un timp foarte scurt pentru discutarea acestor amendamente. Nu se poate aşa, pe repede înainte, în devălmăşie şi pe deşeleatelea, să trecem o lege atât de importantă şi după aceea ne mirăm că avem critici externe. Din punctul ăsta de vedere, nu avem niciun fel de scuză. Ce scuză au domnii din coaliţie că au împins aceste legi pe procedură de urgenţă? Am dori să aflăm răspunsul la această întrebare. Mai mult, la aceste legi există nişte tendinţe antidemocratice. Procedura a fost total nedemocratică", a susţinut deputatul AUR.

Deputatul minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ a dorit să precizeze, în condiţiile în care un amendament formulat de un membru al grupului parlamentar a suscitat discuţii aprinse în opinia publică, dar şi în interiorul puterii judecătoreşti, că acesta a fost o iniţiativă personală.

"A fost o iniţiativă personală, nu a fost iniţiativa grupului parlamentar, nu am fost în cunoştinţă de cauză şi cu atât mai puţin am aprobat acest demers", a precizat Ovidiu Ganţ.

Deputatul neafiliat Dumitru Coarnă a criticat şi el procedura de urgenţă, arătând că este vorba despre 521 de amendamente respinse şi 700 de pagini, în anexa 2 a proiectului.

"Dacă cineva crede că într-un minut sau în 60 de minute noi vom dezbate sau vom lua decizia dreaptă în ceea ce priveşte legile Justiţiei se înşeală amarnic. Practic, această abordare extrem de periculoasă pune în pericol Justiţia din România", a afirmat Coarnă.

Deputatul USR Stelian Ion a comparat legile Justiţiei cu cele din perioada 2017 - 2018, reafirmând că acestea nu au avizul Comisiei de la Veneţia.

"Ar fi trebuit astăzi să corectăm unele greşeli făcute în perioada 2017 - 2018 cu legile Justiţiei. Nu se întâmplă acest lucru. Din păcate şi procedura parlamentară este una forţată şi îmi amintesc cum stătea în bănci domnul ministru anii trecuţi şi îl admonesta pe domnul Florin Iordache pentru procedura accelerată. (...) Dumneavoastră comiteţi o gravă greşeală, pentru că nu se aşteaptă avizul Comisiei de la Veneţia şi pentru că aţi încălcat în felul acesta şi propriul program de guvernare. Pe de altă parte, este foarte clar că urmează să comiteţi aceeaşi greşeală pe care aţi comis-o şi cu legea avertizorilor de integritate - aţi crezut că îi păcăliţi pe oficialii europeni", a spus Stelian Ion.

Potrivit acestuia, actul normativ are "foarte multe probleme".

"Procedura de numire a procurorilor de rang înalt nu este corectată în acord cu deciziile şi cu documentele europene, cu avizele Comisiei de la Veneţia, nu se conferă un rol mai important Secţiei pentru procurori din cadrul CSM. În situaţia în care se găseşte acum Justiţia, cu acei magistraţi care trăgeau semnale de alarmă în 2017 - 2018 toţi fiind supuşi unul câte unul unor proceduri disciplinare, toţi fiind presaţi, în acelaşi timp nerezolvându-se problema reală a corupţiei din Justiţie - toate aceste probleme vor crea un mare deserviciu sistemului judiciar. Da, într-adevăr, 700 de pagini de amendamente nu pot fi împachetate în câteva minute. Ce s-a întâmplat în 2017 se repetă", a transmis deputatul USR.

În replică, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, prezent la dezbaterile generale, a arătat că, de atunci şi până astăzi, au trecut ani de zile fără ca aceste legi să fie modificate şi aduse la zi conform raportului MCV.

"Tocmai datorită acestui interval de timp scurs fără intervenţie legislativă, Parlamentul, ca şi Guvernul, s-au aflat şi se află în caz de forţă de majoră de a adopta aceste legi până la sfârşitul acestui an pentru a ne încadra în aceste obiective. Însă procedura de urgenţă nu a exclus o dezbatere foarte serioasă care a avut loc în comisie. S-a dezbătut amendament cu amendament, toate propunerile colegilor sau cele venite din sistem. De data aceasta, procesul legislativ a fost în prealabil prefaţat de o foarte solidă dezbatere în sistemul judiciar şi în opinia publică", a explicat Predoiu.

Proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptat, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 198 de voturi "pentru", 80 de voturi 'împotrivă' şi patru abţineri.

Senatul este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege.

Proiectul statutului judecătorilor şi procurorilor este al treilea act normativ din pachetul legilor Justiţiei, după cele referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii şi organizarea judiciară, care deja au fost adoptate de plenul Camerei Deputaţilor. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)