Proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptat, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 198 de voturi "pentru", 80 de voturi 'împotrivă' şi 4 abţineri.

Proiectul de lege a parcurs toate etapele procedurale prevăzute de legi în ceea ce priveşte elaborarea în propunerea şi adoptarea proiectelor de acte normative la nivelul Guvernului şi a împlinit toate avizele necesare, în special al Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat, în plen, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.

"Foarte important, acest proiect ridică la rang de lege o serie de reguli care până acum existau în regulamentele interne ale Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte cariera judecătorilor şi a procurorilor, începând cu admitere şi examenul de capacitate, numire, promovare pe loc sau în funcţie de execuţie, promovarea în sistem, trecerea de la funcţia de judecător în cea de procuror şi invers, detaşarea, delegarea, transferul judecătorilor şi procurorilor şi aşa mai departe", a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, sunt prevăzute, de asemenea, o serie de proceduri în ceea ce priveşte propunerea pentru funcţiile de procuror de rang înalt, ele fiind în prezent într-un ordin ministerial. "Am transparentizat acest proces, am extins Comisia de la nivelul Ministerului Justiţiei, care include doi reprezentanţi ai Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, în proiect am integrat o serie de decizii ale Curţii Constituţionale în materie de carieră a magistraţilor, în materie de libertate de exprimare, am integrat jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene", a adăugat Predoiu.

Proiectul a fost criticat, în plen, de reprezentanţii grupurilor parlamentare ale USR şi AUR.

Potrivit proiectului, judecătorii şi procurorii au calitatea de magistraţi, iar cariera judecătorilor este separată de cariera procurorilor.

Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe posturile de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele unde au fost numiţi ca stagiari, prevede un amendament adoptat de comisia specială pentru legile justiţiei şi aprobat de plen.

Integritatea judecătorilor se apreciază în funcţie de următorii indicatori: încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, stabilite prin hotărâri definitive ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii; sancţiuni disciplinare care privesc aspecte de integritate rămase definitive în perioada supusă evaluării, cu excepţia cazurilor în care a intervenit radierea sancţiunii disciplinare; pronunţarea faţă de judecătorul evaluat a unor soluţii de amânare a aplicării pedepsei, renunţare la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi de renunţare la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru care Secţia pentru judecători nu a propus eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, potrivit unui alt amendament.

Judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi.

Delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se poate dispune o singură dată, pentru cel mult un an, fără posibilitatea prelungirii, fără a fi necesar gradul profesional prevăzut în proiectul de lege, dar cu respectarea condiţiilor de vechime prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de procuror la aceste structuri specializate.

Un alt amendament prevede că "judecătorii şi procurorii au libertatea de a-şi exprima opinia (...), în acord cu documentele europene cu privire la libertatea de exprimare a magistraţilor, fiind obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă, potrivit prevederilor Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor. Potrivit textului iniţial, "judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, în exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă şi executivă".

Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 3 ani. La finalul cursurilor, auditorii de justiţie optează, în condiţiile prezentei legi, pentru posturile de judecători stagiari, respectiv procurori stagiari.

Testul psihologic se susţine în faţa unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu 'apt' sau 'inapt'.

În cazul în care judecătorul sau procurorul refuză în mod nejustificat să se prezinte, în termenele stabilite, la expertizele de specialitate sau dacă expertiza nu se poate efectua din motive imputabile judecătorului sau procurorului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune suspendarea din funcţie a acestuia pe o perioadă de un an. Pe perioada suspendării din funcţie pentru acest motiv, judecătorului şi procurorului nu i se plătesc drepturile salariale şi nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de actul normativ. Această perioadă nu constituie vechime în funcţie. Suspendarea din funcţie încetează înainte de termenul de un an, ca urmare a prezentării judecătorului sau procurorului la expertiza de specialitate, încetarea suspendării constatându-se prin hotărâre a Secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit unui alt amendament.

Dispoziţiile privind abaterile disciplinare şi sancţiunile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, iar procedura de aplicare a sancţiunilor disciplinare este cea prevăzută de prezenta lege.

Aplicarea unei sancţiuni disciplinare persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere, cu excepţia avertismentului, atrage revocarea din funcţia de conducere.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat cel puţin 5 ani la această instanţă şi care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen sau concurs.

Judecătorii şi procurorii pot să încheie o asigurare profesională pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, în condiţiile legii. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror.

Potrivit altui amendament, şi copiii cu dizabilităţi, alături de copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.

Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează, mai prevede proiectul de lege privind statutul magistraţilor.

Senatul este Cameră decizională în cazul acestui proiect de lege.

Proiectul statutului judecătorilor şi procurorilor este al treilea act normativ din pachetul legilor justiţiei, după cele referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii şi organizarea judiciară, care deja au fost adoptate de plenul Camerei Deputaţilor. AGERPRES/(AS - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Simona Aruştei)