Comisiile pentru buget-finanţe şi pentru energie din Senat au dat, marţi, raport comun de admitere asupra legii offshore privind exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, cu 17 voturi "pentru" şi două "împotrivă".

În cadrul şedinţei, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a prezentat principalele modificări la legea offshore, subliniind că prin adoptarea acestora se vor debloca investiţiile din Marea Neagră şi vor fi accelerate investiţiile în onshore-ul de adâncime, se va asigura securitatea în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.

"Modificarea la Legea 256 era necesară, ea a fost asumată de liderii coaliţiei de guvernare şi sperăm noi, odată cu adoptarea ei, să deblocheze atât investiţiile din Marea Neagră, din perimetrele offshore de gaze naturale, cât şi să accelereze investiţiile în onshore-ul de adâncime, mă refer în special la perimetrul Caragele şi, evident, dacă vor urma alte runde de licitaţii (...), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru petrol, să urmeze o accelerare a investiţiilor. Legea adoptă principiul stabilităţii şi predictibilităţii. Practic, toate regimurile fiscale de redevenţă (...) rămân, pe toată perioada acordului petrolier, stabile şi predictibile. Investitorii ştiu la ce să se aştepte, atât cei care au acorduri petroliere încheiate, cât şi cei care vor încheia acorduri petroliere ulterioare ştiu că acestea nu mai pot fi modificate (...). Pe ansamblu, producţia României, odată cu începerea, la sfârşitul lui 2026 şi începutul lui 2027, a exploatărilor din perimetrul Neptun Deep, practic aproape se va dubla, vom produce mult mai mult decât vom putea consuma. Avem timp până în 2026 să creştem consumul de gaze naturale şi să fim pregătiţi pentru a absorbi o cantitate cât mai mare şi, evident, România producând mai mult decât consumă, va putea deveni furnizor de securitate energetică regională", a precizat Popescu.

El a menţionat că, faţă de legea iniţială, la regimul fiscal, acel impozit pe venitul suplimentar a fost practic eliminat.

"Pragul de impozitare sub 85 de lei până în 45 de lei. În condiţiile actuale de piaţă, preţurile de cost de producţie se apropie de nivelul de 85 de lei şi nu era normal să impozităm preţul de cost. În plus, modificarea la regimul fiscal are şi clauză de asigurare a securităţii în aprovizionare cu gaze naturale a României. Avem un articol în mod special dedicat pentru acest lucru, art.20. În caz de criză energetică, Guvernul poate interveni şi asigura aprovizionarea cu prioritate a pieţei româneşti şi, de asemenea, pentru contractele bilaterale la fel. Pentru stabilitatea preţului şi a stabilităţii în aprovizionare, contractele bilaterale vor fi doar notificate către ANRE, dând posibilitatea şi dreptului de preempţiune a statului român, Autoritatea Naţională a Rezervelor Statului, să-şi rezerve acest drept, la acelaşi preţ cu care cumpărătorul cumpără de la cei care exploatează gazele din Marea Neagră, gazul natural. Avem două posibilităţi de a asigura securitatea în aprovizionare, în caz de criză energetică şi dreptul de preempţiune al statului român, aşa încât România să aibă acces la gazele naturale atât în perimetrele offshore, cât şi în perimetrele onshore", a afirmat Popescu.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offhsore va merge la vot în plenul Senatului.

În 2018 a fost votată o lege offshore care este în vigoare, iar acum, coaliţia de guvernare, prin semnătura a cinci iniţiatori - preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi liderul grupului minorităţilor reprezentate în Parlament, Varujan Vosganian -, a depus această iniţiativă la Senat. AGERPRES /(A, AS - autor: Sorinel Peneş, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)