Expoziţia "Mărţişorul - Povestea unei tradiţii", care reuneşte creaţii ale meşterilor populari din România, Republica Moldova, Macedonia şi Bulgaria, a fost vernisată, marţi, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul, organizat în Foaierul sălii de plen a Camerei Deputaţilor, este prilejuit de aniversarea a cinci ani de când simbolul mărţişorului a fost acceptat în Patrimoniul mondial UNESCO.

"Marcăm cinci ani de când mărţişorul şi practicile asociate au intrat în lista Patrimoniului mondial imaterial UNESCO, (...) o recunoaştere a valorii de simbol a unei tradiţii care vine încă din antichitate şi care s-a păstrat până astăzi ca semn de bucurie a începutului de primăvară şi preţuire faţă de persoanele cărora le dăruim. Chiar dacă de la două fire de lână, unul roşu şi unul alb, mărţişorul s-a rafinat de a lungul timpului, el continuă să vorbească despre speranţă şi puritatea începutului, despre vitalitate, frumuseţe şi iubire", a afirmat senatorul USR Remus Negoi, vicepreşedinte al Comisiei pentru relaţia cu UNESCO.

El a adăugat că, poate mai mult ca oricând, trebuie să se evidenţieze că scopul înfiinţării UNESCO a fost de a crea în lume un climat de pace, de respect faţă de drepturile omului, de colaborare şi ajutor reciproc.

"M-aş fi bucurat ca evenimentul să se petreacă într-o stare de normalitate şi nu într-un moment de profundă îngrijorare şi tristeţe, când războiul a devenit o realitate pentru Europa şi pentru întreaga omenire", a declarat Negoi.

Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă, a evidenţiat că mărţişorul este simbolul solidarităţii cu cei care au nevoie de ajutor în timpuri grele.

"Acest eveniment este un simbol pentru noi toţi, mai ales în acest context deloc simplu. Mărţişorul a fost totdeauna pentru noi, pentru toţi românii, un simbol al speranţei, o speranţă care aduce binele, un bine care învinge răul prin dragoste, prin căldură, prin iubirea faţă de aproape. Mărţişorul este simbolul solidarităţii cu cei care mereu au nevoie de ajutor în timpuri grele. Mărţişorul este şi o tradiţie care dăinuieşte timp de veacuri, o tradiţie care ne uneşte, o tradiţie care ne defineşte, nu doar ca români, ne defineşte ca oameni cu sentimente umane care sunt necesare pentru ca să supravieţuim, pentru ca să progresăm", a spus ambasadorul.

El a subliniat că mărţişorul reprezintă popoare diverse din Balcani.

Mărţişorul este o tradiţie îmbogăţeşte viaţa, a transmis, la eveniment, directorul Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Paulina Popoiu.

"Astăzi este 1 martie şi se împlinesc cinci ani de când mărţişorul a intrat în Patrimoniul mondial UNESCO, de când ne-am afirmat pe plan internaţional ca români, dar nu numai ca români. Ne-am afirmat împreună cu cei care ne sunt prieteni şi ne înconjoară: Macedonia, Bulgaria, Republica Moldova, fraţii noştri de dincolo de Prut. (...) E o tradiţie acest mărţişor care ne îmbogăţeşte viaţa, nu de ieri, nu de alaltăieri, nu de 2000 de ani, ci cu mult înainte de naşterea creştinismului. Este o tradiţie care ne ajută să trecem de la iarna gri şi plină de frig şi de infertilitate, la anotimpul bucuriei, la anotimpul speranţei şi la anotimpul renaşterii. Trăim nişte vremuri triste, vremuri tulburi în care toţi ne uităm cu teamă către monştrii născuţi din mintea umană, care nu mai ştie să guste bucuriile simple. Mărţişorul este acea bucurie simplă, care ne aminteşte, la fiecare început de primăvară, că suntem oameni, că suntem împreună, că trebuie să comunicăm şi că trebuie să ne respectăm unii pe alţii", a menţionat Popoiu.

La rândul său, secretarul general al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban, a evidenţiat că mărţişorul este un simbol al renaşterii naturii.

"La 1 martie renaştem prin noi înşine, renaştem prin ceea ce natura ne dă. Mărţişorul este un simbol al renaşterii naturii. (...) Acum când suntem în faţa unui obiectiv de patrimoniu al umanităţii ne ducem către UNESCO şi ne gândim la UNESCO pentru că el ne spune: războaiele se nasc în minţile oamenilor, pacea se construieşte acolo. Este un simbol de solidaritate. (...) Cred că este important să avem în vedere în patrimoniul umanităţii imaterial toate expresiile culturale, dar poate mărţişorul este mai semnificativ decât toate celelalte. (...) Atrag atenţia că aceste tradiţii se învaţă, dar se şi transmit. Le mulţumesc copiilor care au curiozitatea şi investesc timpul şi energia lor pentru a învăţa ce înseamnă mărţişorul, ce înseamnă să fii român, ce înseamnă să fii bulgar, ce înseamnă să fii macedonean, ce înseamnă să fii ucrainean, ce înseamnă să fii un om care ştii că ai rădăcini şi că eşti un om puternic", a afirmat Madlen Şerban.

Alături de alte instituţii media, AGERPRES este partener al evenimentului. AGERPRES/(A - autor: Alina Novăceanu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Citeşte şi:

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Practicile culturale asociate zilei de 1 martie (Mărţişorul)