Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a afirmat miercuri, în contextul comemorării victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, că România trebuie să accepte "cu onestitate istoria" care leagă cele două ţări şi să înveţe din lecţiile ei.

"Apreciem în mod deosebit eforturile constante pe care România le depune în a-şi asuma responsabilitatea pentru trecut, cât şi în promovarea memoriei Holocaustului. Legile care interzic negarea Holocaustului, care previn şi combat antisemitismul, dar şi legea pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Istoriei Evreilor şi al Holocaustului sunt câteva exemple concrete în această privinţă. Salutăm, de asemenea, şi numirea de către Guvernul României a unui reprezentant special pentru promovarea politicilor memoriei şi combaterea antisemitismului. Doresc să mulţumesc domnului preşedinte Klaus Iohannis, Parlamentului şi Guvernului României pentru acest angajament ferm de a lupta împotriva antisemitismului şi intoleranţei. România este un bun prieten al Statului Israel şi pentru a consolida această prietenie puternică nu putem ignora istoria care ne leagă. Trebuie s-o acceptăm cu onestitate şi să învăţăm din lecţiile ei. Fie memoria victimelor binecuvântată", a spus Saranga.

Diplomatul israelian a atras atenţia asupra prezenţei, la 80 de ani de la Pogromul de la Iaşi, a manifestărilor antisemite şi xenofobe ce aduc aminte de "trenurile morţii".

"Optzeci de ani mai târziu de la acest masacru, trenurile morţii sunt în continuare prezente în multe ţări din Europa şi nu numai. Prin acelaşi instincte violente, sentimente de ură şi intoleranţă, care se află încă în societate, în spaţiul public şi la nivel politic. Criminalii Holocaustului, persoanele care îl neagă, dar şi simpatizanţi ai mareşalului Antonescu, ai Mişcării Legionare, oricine care instigă la ură nu trebuie tolerat. Autorităţile şi societatea civilă trebuie să combată aceste atitudini, să nu accepte niciun compromis. Astăzi ne amintim de toţi cei care au fost victime ale urii în acele zile teribile din iunie 1941 la Iaşi, dar azi îi sărbătorim şi pe cei care au supravieţuit. Mulţi dintre ei au venit în Israel şi au contribuit la formarea statului nostru modern. Crearea Statului Israel este răspunsul nostru către cei care au încercat să ne extermine poporul şi memoria. Am reuşit să găsim în suferinţă şi tristeţe puterea de a construi o societate democratică şi vibrantă. Am clădit un loc sigur pentru evreii din toată lumea, pentru a ne asigura că niciodată o astfel de tragedie nu mai poate reprezenta o ameninţare", a arătat David Saranga.

El a adus un omagiu unui supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi, Iancu Ţucărman, decedat recent, despre care a amintit că avea "o dorinţă de viaţă incredibilă", alegând "să se ridice peste tot acest rău".

"Mereu un om cald, el şi-a transformat propria experienţă într-o lecţie pentru generaţiile viitoare. Mesajul său a fost lipsit de ură, iar prin vocea sa blândă, sute de tineri i-au ascultat povestea şi au aflat despre ororile Holocaustului din România. A fost o onoare pentru mine să-l cunosc şi am dorit să îi aduc acest omagiu, pentru ca memoria lui să nu fie uitată", a mai spus David Saranga.

Plenul reunit al Parlamentului comemorează, miercuri, pentru prima dată în istoria sa, într-o şedinţă solemnă, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941. AGERPRES/(A - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu) 

Citeşte şi:

Şedinţă solemnă a Parlamentului pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi (iunie 1941)