Comisarul federal al Germaniei pentru viaţa evreiască şi lupta împotriva antisemitismului, Felix Klein, consideră că fiecare societate are nevoie de curaj şi de putere pentru a se confrunta cu propriul trecut, el subliniind că Pogromul de la Iaşi, din urmă cu 80 de ani, a fost "un atac fundamental" asupra demnităţii oamenilor.

"Suntem aici pentru a-i comemora pe cei care au fost ucişi de soldaţi poliţişti şi civili, cu participarea soldaţilor germani. Ceea ce s-a întâmplat în Iaşi, în urmă cu 80 de ani, a fost un atac fundamental asupra esenţei noastre ca oameni, asupra demnităţii oamenilor. O ideologie bolnavă a negat evreilor calitatea de oameni. Soldaţii români şi civilii români au ucis cu participarea soldaţilor germani 13.000 de bărbaţi, femei şi copii în masacru şi în trenurile morţii, şi-au smuls vecinii şi concetăţenii lor dintr-o viaţă în care au adus atât de multe mărturii bogate ale culturii evreieşti în Iaşi. În calitate de reprezentant al Guvernului german, mă înclin cu smerenie şi respect profund în amintirea celor ucişi în Pogrom, în 1941, şi în faţa supravieţuitorilor", a afirmat Klein, în Parlament, miercuri, într-o şedinţă solemnă, în care au fost comemorate victimele Pogromului de la Iaşi.

El a evidenţiat că "Germania şi România sunt unite în mod dureros prin războiul care a fost dezlănţuit de Germania, războiul de exterminare împotriva Uniunii Sovietice care a început cu o săptămână înaintea Pogromului de la Iaşi şi a pregătit terenul pentru ca din ura nestăvilită, din violenţă şi din antisemitism să ia naştere exterminarea".

"Oriunde mergea armata germană, urmau rasismul, ura şi moartea. Fiecare destin povesteşte în felul lui durerea de neimaginat, suferinţa de nedescris şi asasinatul sistematic. Cât de atroce au fost aceste episoade, felul în care au fost omorâte vieţi nu poate fi exprimat în cuvinte. Totuşi, suntem datori faţă de victime şi faţă de noi înşine să spunem aceste cuvinte şi să dovedim cu fapte, să tragem învăţăminte. Demnitatea oamenilor nu este negociabilă. Asumarea faţă de trecutul istoric şi angajamentul faţă de această răspundere este angajamentul faţă de demnitatea oamenilor şi faţă de pace. La asta ne îndeamnă atât cei ucişi, cât şi supravieţuitorii. Fie ca ei să rămână în amintirea noastră", a adăugat Klein.

Oficialul a menţionat că "memoria ne obligă să păstrăm viu trecutul în memoria colectivă", Pogromul de la Iaşi provocându-ne, în fiecare zi, să convieţuim potrivit "standardelor umanităţii".

"Ne priveşte pe toţi astăzi şi mâine, şi nu doar în zilele de comemorare. Nicio nedreptate, niciun dezavantaj nu justifică să-i jignim pe alţii, să ne credem superiori altor oameni sau să îi atacăm fizic. Să stai deoparte, atunci când sunt încălcate drepturile omului, este o toleranţă prost înţeleasă. Or, acest lucru este valabil în vremuri în care în Europa trebuie să ne înţelegem unii cu alţii şi trebuie să căutăm înţelegere între culturi şi religii diferite. Comunitatea în care dorim să fim cu toţii va înflori numai dacă este respectată demnitatea fiecăruia şi dacă suntem solidari", a explicat Klein.

Comisarul federal al Germaniei pentru viaţa evreiască şi lupta împotriva antisemitismului a punctat că, printre valorile esenţiale ale Europei, se numără atât respectarea democraţiei egalităţii şi a statului de drept, cât şi apărarea drepturilor omului, inclusiv drepturile minorităţilor.

"Aceste lucruri sunt inseparabile, dar aceste valori, pe cât sunt de preţioase, pe atât sunt de fragile, pentru că au nevoie de atenţia noastră totală şi de implicare deplină. Regimul comunist a negat orice responsabilitate faţă de crimele regimului Antonescu. Astăzi, în foarte multe cercuri naţionaliste din Europa, este glorificat trecutul şi faptul că regimurile fasciste au luptat împotriva comunismului. Victimele fiecărui regim sunt puse în balanţă, la fel cum se vorbea înainte de Pogromul de la Iaşi despre evrei şi erau jigniţi. Şi în Germania a fost greu să ne confruntăm cu propriile crime. În timpul Războiului Rece, făptaşii au fost pur şi simplu preluaţi în poziţii cheie în noul Guvern şi în noua administraţie. Au păstrat tăcerea şi nimeni nu i-a judecat pentru ceea ce au făcut", a spus comisarul.

Felix Klein a relatat cum, imediat după război, "în timpul miracolului economic, nu era loc pentru a te gândi la cel mai întunecat capitol din istoria Germaniei" şi că abia la 20 de ani după război, generaţia următoare şi-a întrebat părinţii ce au făcut în război şi de ce.

"Fiecare societate are nevoie de curaj şi de putere pentru a se confrunta cu propriul trecut. Această amintire ne marchează identitatea şi conştiinţa. În Germania am avut experienţe bune cu această abordare radicală deschisă şi critică cu propria istorie grea. Din crimele împotriva umanităţii comise de regimul naţional-socialist ia naştere pentru fiecare guvern şi pentru fiecare german, indiferent de origine, o responsabilitate permanentă, pentru a garanta demnitatea stipulată în Constituţie şi caracterul ei inviolabil şi de a lupta cu toată puterea împotriva antisemitismului, rasismului şi marginalizării de orice tip. (...) Numai cine îşi cunoaşte propriul trecut (...) îşi poate concepe viitorul cu adevărat liber. Pentru Europa deschisă şi liberă din prezent, abordarea şi asumarea şi motto-ul 'Niciodată nu se va mai întâmpla' este un elixir al vieţii", şi-a încheiat Klein discursul în Parlament.

La şedinţa solemnă a plenului Parlamentului, în care au fost comemorate, pentru prima dată în istoria sa, victimele Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, a vorbit şi un supravieţuitor, Michael Cernea. Mărturia sa cutremurătoare a fost întreruptă de multe aplauze. AGERPRES/(A, AS - autor: Livia Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu) 

Citeşte şi:

Şedinţă solemnă a Parlamentului pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi (iunie 1941)