Liderul grupului minorităţilor naţionale de la Camera Deputaţilor, Varujan Pambuccian, a declarat marţi că, în urmă cu 106 ani, pe 24 aprilie, în Imperiul Otoman, poporul armean începea "să urce o Golgotă la capătul căreia se găsea neantizarea sa".

"Cu 106 ani în urmă, pe 24 aprilie, în Imperiul Otoman, poporul armean începea să urce o Golgotă la capătul căreia se găsea neantizarea sa. A început în Istanbul, acolo unde au fost, pe 24 aprilie, întemniţaţi şi mai târziu ucişi intelectualii armeni, cei mai importanţi din imperiu, oameni politici, membri ai parlamentului. Unul dintre ei, cu o seară înainte, fusese cu prietenul său, care semnase deja mandatul de arestare, într-o discuţie foarte cordială la un restaurant. A fost un gest de un cinism extraordinar, numai că el avea să pălească în curând în raport cu tot ce a urmat. A urmat dezarmarea şi arestarea soldaţilor şi ofiţerilor armeni din armata otomană, urmată de uciderea lor şi au urmat ani de nesfârşite convoaie care, sub pretextul unei strămutări, erau duşi către deşerturile Siriei, ucişi pe drum, iar cei puţini care ajungeau la destinaţie, unde li se promisese un nou început, erau ucişi acolo. Au fost omorâţi un milion şi jumătate de armeni", a spus Pambuccian în plenul Camerei Deputaţilor într-o intervenţie.

El a adăugat că a existat o alternativă pentru acei oameni, aceea de a renunţa la religia creştină, la cultură şi la limbă şi că au fost puţini care au făcut şi aceste lucruri.

"Eu mă trag dintr-o familie care a reuşit să se salveze din genocid şi pentru mine statisticile sunt importante, dar este importantă şi povestea familiei mele. (...) Guvernul liberal condus de Brătieni a făcut ca România să fie primul stat din lume care să accepte refugiaţi armeni din Imperiul Otoman, tot atunci a fost înfiinţată Uniunea Armenilor din România. Uniunea are peste 100 de ani şi a avut un singur rol - să ajute la integrarea rapidă a refugiaţilor armeni în naţiunea română. A fost un gest extraordinar, pe care niciodată un armean trăitor în România nu o să îl uite. Pentru ca acest genocid să poată să dea reparaţia morală, un număr mare de state ale lumii au recunoscut genocidul ca atare. (...) Să te naşti român în România este un lucru firesc, să te naşti armean în România este un miracol, ăsta este un miracol pe care noi îl transmitem generaţie după generaţie tuturor celor care se nasc armeni aici, ca să ştie şi să înţeleagă cât de extraordinar lucru este să faci parte din naţiunea română", a afirmat Pambuccian.

Deputatul AUR Mircia Chelaru a spus că "asemenea momente ale întunericimii istoriei" nu trebuie uitate şi nu trebuie abandonate.

"Noi nu facem recurs la memorie pentru a ne tângui, facem recurs la memorie pentru a înzdrăveni starea de moralitate publică internă sau internaţională. (...) Armenii năpăstuiţi şi-au găsit loc datorită faptului că aici sălăşluieşte un popor blând, primitor şi atoateprimitor, cum spunea Eminescu. Numai omenia şi bunătatea acestui popor a permis ca noi să fim mereu împreună în milostenie. Avem vocaţia bunătăţii. (...) Momentul de astăzi este de a ne reconstitui nu doar memoria istorică, ci şi obligaţia noastră morală de a preveni, de a nu mai permite", a menţionat Chelaru.

Liderul deputaţilor UDMR, Csoma Botond, a afirmat că astfel de "orori" nu trebuie să se mai repete.

"În 2015 am avut şansa să vizitez Armenia şi în capitala acestei ţări am fost la Muzeul Genocidului, unde am văzut încă o dată acele orori prezentate amănunţit care s-au întâmplat în Imperiul Otoman. În ultima cameră a muzeului, înainte de ieşire, am observat pe perete un citat de Adolf Hitler. Potrivit acestui citat, Adolf Hitler, la o conferinţă a Partidului Nazist, în 1938, ar fi spus că poporul armean a fost nimicit, dar la 23 de ani de la aceste evenimente nimeni nu îşi mai aduce aminte. A folosit acest argument pentru a spune că putem face acelaşi lucru şi evreilor, în acest context a fost acest citat. (...) Cred că învăţătura pe care o putem trage, nu numai din acest citat, din toate ororile istoriei, e că nu trebuie să lăsăm ca oamenii să uite, trebuie să vorbim, trebuie şi în şcoli, trebuie să vorbim despre acest genocid, pentru că prin educaţie cred că putem stopa, putem ajunge într-o situaţie încât aceste orori să nu se mai repete nicăieri. UDMR este solidar cu poporul armean şi sperăm că memoria genocidului va fi vie", a spus acesta.

Deputatul PSD Adrian Solomon a declarat că ceea ce s-a întâmplat în noaptea de 24 aprilie 1915 a fost, poate, începutul unei serii întregi de acţiuni împotriva unor minorităţi, a unor popoare întregi, care s-au succedat în prima jumătate a secolului 20 peste tot în Europa.

"Întotdeauna cei buni sunt ţinta unor astfel de politici de exterminare. (...) Trebuie să fim noi capabili să-i excludem pe cei care au porniri de acest tip, să fim noi capabili să spunem stop până nu este prea târziu. Istoricii să scoată tot adevărul la lumină - este obligaţia lor - fără ură şi părtinire, iar politicul, decidenţii politici, oricine ar fi ei, au obligaţia să lase istoricii să îşi facă datoria, iar noi, ca şi creştini, musulmani, evrei, ce am fi, să fim capabili să ne cerem iertare de la cei care au supravieţuit, de la urmaşii lor şi să le promitem solemn că aşa ceva nu va mai fi posibil cât timp pe pământ va exista rasa umană", a menţionat Solomon.

Deputatul USR PLUS, Iulian Bulai, a afirmat că "geniul poporului armean îl vedem peste tot".

"Geniul poporului armean, dacă avem loc să vedem asta, îl vedem peste tot. Vorbesc din experienţa mea personală. Eu vin din Roman. Acolo, cea mai frumoasă biserică a aparţinut comunităţii armene, chiar dacă ea este foarte mică. Cel mai frumos palat al copiilor din toată Moldova este la Roman şi aparţine minorităţii armeneşti. (...) Ne unim cu toţii în jurul acestei răni a poporului armean şi ne minunăm de ce înseamnă forţa de renaştere a acestui popor. Noi, cei de la USR PLUS, credem în diversitate şi în forţa pe care fiecare minoritate o reprezintă într-un tot mai mare, care reprezintă România", a spus Bulai.

Amintirea acestor tragice evenimente petrecute în 1915 în Imperiul Otoman reprezintă unul dintre lucrurile care trebuie să ne călăuzească în politică şi nu numai, a declarat deputatul PNL Daniel Gheorghe.

"Memoria, păstrarea conştiinţei asupra tragediilor trecutului reprezintă baza de la care putem porni către un viitor comun, iar poporul armean, întâiul popor care şi-a declarat creştinismul drept religie naţională, este un popor care în istoria sa a urcat pe cruce, a suferit, a murit şi a înviat, iar pilda de eroism a poporului armean reprezintă unul din acele lucruri care stau la temelia unei lumi în care să reuşim să depăşim toate tragediile trecutului, să depăşim toate acele lucruri care ne despart şi care ne fac astăzi să nu putem gândi un viitor unitar, ca umanitate", a spus liberalul Daniel Gheorghe.

Silviu Vexler, deputat din partea minorităţilor naţionale, a declarat că şi-ar dori să audă numele tuturor celor care au murit în această tragedie.

"Se vorbeşte adeseori despre suferinţă. Dacă oamenii se concentrează extrem de mult pe cifre, cred că mult prea puţin ne concentrăm pe cei care au suferit cu adevărat, pe cine au fost acei oameni care au fost ucişi în timpul anihilării poporului armean. M-am întrebat adeseori cine au fost cu adevărat acei oameni, ce ar fi putut face ei pentru omenire. (...) Mi-aş dori mai mult decât orice, în cazul acestei tragedii a istoriei şi a umanităţii, să aud numele celor care au murit.(...) O veche tradiţie evreiască vorbeşte despre nume, despre datoria pe care un evreu o are de a-şi transmite numele mai departe. Tradiţia nu este gândită doar pentru perpetuarea numelui în sine, ci este gândită ca o tradiţie a păstrării memoriei omului, a celui care a fost şi a ceea ce a însemnat şi mi-aş dori ca într-o zi, poate chiar la Bucureşti, oriunde, de altfel, să văd un astfel de memorial dedicat oamenilor care au pierit în această tragedie a istoriei, o tragedie care este prea puţin cunoscută", a afirmat el. AGERPRES/(A - autor: Dana Piciu, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)