Mai mulţi directori ai instituţiilor teatrale din ţară au criticat, luni, la Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, proiectul iniţiat de senatorii Vlad Alexandrescu (USR) şi Lucian Romaşcanu (PSD), care propune, printre altele, cel mult două mandate pentru managerii de teatre şi condiţia ca aceştia să nu fi împlinit vârsta de pensionare pentru a ocupa aceste funcţii.

Directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, Ion Caramitru, a calificat acest proiect drept o "aberaţie legislativă", susţinând că iniţiativa are efecte 'catastrofale' şi că îl vizează pe el "din cauza conflictelor dese pe care le-a avut cu miniştrii care o semnează".

"O bună parte din justificare din proiect este strict chitită pe persoana mea, din cauza conflictelor deschise şi publice pe care le-am avut cu miniştrii care semnează această iniţiativă. Dar efectele colaterale sunt catastrofale. Dacă legea aceasta apare, toţi managerii performanţi, sunt manageri ultra performanţi, vor trebui să plece. De ce? Dacă doamna Bulandra, de exemplu, ar fi în viaţă, această lege ar trebui să o îndepărteze de la conducerea teatrului. Doamna Bulandra a murit directoarea teatrului. (...) Cine ar fi pus în discuţie existenţa maestrului Ciulei la direcţia unui teatru în care a lucrat toată viaţa lui?", a adăugat Caramitru, care a citat un articol din iniţiativa legislativă conform căruia un manager nu are voie să lucreze în instituţia pe care o conduce.

El a subliniat că această iniţiativă legislativă vine tocmai în momentul în care teatrele din România merg bine.

"Întrebarea mea, mai mult sau mai puţin retorică, este de ce apare această iniţiativă legislativă acum, în această conjunctură istorică, socială şi politică a ţării noastre? Ea apare paradoxal, întru-n moment în care teatrul românesc merge foarte bine", a declarat Ion Caramitru în cadrul dezbaterilor.

El a evidenţiat cele două crize grave care au marcat şi marchează activitatea TNB: cea din 2010 şi pandemia cu noul coronavirus, context în care instituţia pe care o conduce nu mai produce venituri proprii.

În ultima lună a acestui an, a adăugat Ion Caramitru, în care TNB a funcţionat integral, s-au jucat 94 de spectacole în cele cinci săli pe care le foloseşte, cu 27.300 de spectatori plătitori - o medie de 1.000 de spectatori pe seară, încasări de 1.300.000 de lei şi un coeficient de ocupare a sălilor de 79%. "Este o performanţă pe care o realizăm de zece ani încoace. (...) Toate teatrele au mers bine", a spus el.

Directorul Teatrului Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern, a afirmat că nu se poate vorbi despre o criză a teatrului în general.

"Instituţiile de spectacol sunt alcătuite din artişti, desigur şi din aparatul administrativ şi tehnic. (...) Dacă vorbim despre subiectivism, vorbim despre artişti, despre vulnerabilitate, vorbim despre inefabil. Suntem diferiţi şi este foarte bine. Nu întotdeauna părerile concordă, avem şi conflicte şi disensiuni, dar nu putem ajunge la concluzia că există o criză a teatrului în general. Semnele de întrebare pe care mi le pun în legătură cu această iniţiativă legislativă sunt: cât de serioasă a fost consultarea, cât de profundă, cât de adevărată. Ştim cât de uşor în zilele noastre pot fi induse opinii. (....) E la modă să demolăm, e la modă să distrugem, e la modă să fim nemulţumiţi", a spus artista, care a atras atenţia în context asupra unei manipulări în spaţiul public.

Erwin Şimşensohn, director general al Teatrului de Stat Constanţa, a criticat, la rândul său, prevederea din proiect care se referă la studiile pe care trebuie să le aibă candidaţii la funcţia de manager de teatru, acestea putând să nu aibă legătură cu domeniul teatrului.

"Acest lucru poate avea consecinţe catastrofale, pentru că, în primul rând, aptitudinile profesionale sunt extrem de importante. Considerăm că pentru a conduce o instituţie de cultură trebuie să ai aptitudini profesionale în domeniul instituţiei. Nu poţi să conduci o instituţie de cultură fără să cunoşti mecanismele care guvernează o instituţie de cultură", a arătat acesta.

Şi Ada Hausvater, manager al Teatrului Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara, a susţinut această idee. "Este o profesie de specialitate. Dacă aş fi invitată să fac o operaţie, nu aş face-o, că nu sunt medic. Fiecare trebuie să-şi respecte specialitatea", a menţionat ea.

De asemenea, Ioan Onisei, director general adjunct al Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" Bucureşti, a apreciat că propunerea legislativă încalcă principiul retroactivităţii legii.

Cristian Hadji-Culea, directorul general al Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri" Iaşi, a spus că toate propunerile sunt "stricătoare" pentru că "denotă, în fond, o creştere a iresponsabilităţii autorităţii care se acoperă cu nişte legi ca să scape de nişte oameni".

"Marea problemă este discuţia şi o lege a sistemului teatral care, inflexibil în foarte multe din punctele lui, nu reuşeşte să încorporeze şi teatrele de stat şi cele aşa-numite independente", a mai spus acesta. (...) Ce se întâmplă este o încercare de a crea un pat al lui Procust pentru ceva din altă epocă", a afirmat acesta.

Preşedintele Comisiei pentru cultură, liberalul Gigel Ştirbu, a declarat că acest domeniu are nevoie de un cadru legislativ coerent, serios, menţionând că urmează şi audierea reprezentanţilor sindicatelor.

"Mi-e greu să cred că o persoană cu o astfel de demnitate, aceea de senator, poate să iniţieze o propunere legislativă pur şi simplu dintr-un subiectivism personal, din dorinţa de a scăpa de o persoană pe care o consideră indezirabilă. Nu vreau să iau în calcul o asemenea idee. Toţi colegii vor vota în cunoştinţă de cauză. Această iniţiativă legislativă nu ştiu dacă va fi dezbătută şi votată până la sfârşitul acestei legislaturi (...). Concluzia mea este că e clar că acest domeniu are nevoie de un cadru legislativ coerent, serios, care să înglobeze toate aceste direcţii, trebuie să avem o discuţie cu toţi factorii de decizie din sistem destul de elaborată pe acest cadru legislativ pe care îl dorim să-l îmbunătăţim", a mai spus Ştirbu.

Proiectul iniţiat de Vlad Alexandrescu şi Lucian Romaşcanu a fost adoptat în 19 mai de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaţilor este for decizional. Proiectul prevede că managerii instituţiilor publice de cultură trebuie să întrunească, printre altele, condiţiile de studii universitare de licenţă absolvite în domeniul de activitate al instituţiilor respective sau în domeniul ştiinţelor umaniste şi să nu fi împlinit vârsta legală pentru pensionare pentru limită de vârstă. O persoană nu poate deţine funcţia de manager a aceleiaşi instituţii publice de cultură pentru o perioadă mai lungă de 10 ani, după acest termen contractul de management încetează de drept, mai prevede proiectul, precizându-se că un contract de management este pe o perioadă de 5 ani. AGERPRES/(A, AS - autori: Cătălina Matei; Alina Novăceanu; editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)