Preşedintele executiv al PMP, deputatul Marius Paşcan, a declarat, luni, că, împreună cu 17 colegi parlamentari, a iniţiat o propunere legislativă prin care mormintele şi operele comemorative de război să treacă din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale (UAT), respectiv din domeniul privat al statului, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale (MApN).

"Este vorba despre propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. În ultimii ani s-a constatat o tendinţă de distrugere a mormintelor şi a operelor comemorative de război, ceea ce face imperios necesară îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protejarea, amenajarea, întreţinerea şi punerea în valoare a mormintelor eroilor căzuţi în conflictele armate. Din acest motiv se impune amendarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, prin modificarea regimului juridic al mormintelor şi operelor comemorative de război. În prezent, Legea nr. 379/2003 prevede că mormintele şi operele comemorative de război aparţin fie domeniului public sau privat al statului, fie unităţilor administrativ-teritoriale, fie sunt proprietatea unor persoane fizice sau juridice. Propunerea legislativă modifică regimul juridic al acestora, considerându-le bunuri care fac parte din domeniul public al statului, cu excepţia celor care, la data intrării în vigoare a legii, sunt în proprietatea privată a UAT-urilor sau a persoanelor fizice şi juridice. Mormintele şi operele comemorative de război trec astfel din domeniul public al UAT-urilor, respectiv din domeniul privat al statului, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale", a precizat, pentru AGERPRES, Marius Paşcan.

Propunerea prevede că, în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a legii, MApN, prin Oficiul Naţional Cultul Eroilor, va realiza un inventar centralizat al mormintelor şi operelor comemorative de război situate pe teritoriul României, va evalua stadiul de conservare şi starea acestora şi va face propuneri pentru protejarea şi punerea lor în valoare.

De asemenea, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii, UAT-urile au obligaţia predării, în original, a documentelor privind mormintele şi operele comemorative de război aflate în domeniul public, respectiv în copii legalizate ale documentelor mormintelor şi operelor comemorative de război aflate în domeniul privat al UAT-urilor.

"Legea mai prevede că mormintele şi operele comemorative de război care fac parte din domeniul public al statului sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile şi sunt monumente de for public. Acestea sunt date în administrarea MApN care va putea decide, prin ordin al ministrului Apărării, cu privire la delegarea administrării către unităţile teritoriale aflate în subordinea sa", a declarat Marius Paşcan.

Deputatul a precizat că propunerea, semnată de 18 parlamentari, a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor la sfârşitul lunii noiembrie şi a fost înaintată către Senat.

Paşcan, a susţinut în, luna octombrie, că, în 2 octombrie, Ungaria a depus o solicitare la Consiliul Europei, pe tema "presupusei ocupaţii ilegale a cimitirului internaţional al eroilor de la Valea Uzului", de către autorităţile locale din Dărmăneşti, solicitând Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei întocmirea unui raport în acest caz.

"În solicitare este inclusă, între altele, şi dezinformarea lansată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, potrivit căreia monumentul amplasat în memoria eroilor români din necropola băcăuană ar conţine un simbol legionar. O minciună sfruntată, întrucât simbolurile de la Valea Uzului, reclamate de liderul UDMR ca fiind legionare, sunt în realitate cruci celtice, după cum s-a pronunţat chiar Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului 'Elie Wiesel' ", a arătat Marius Paşcan.

Potrivit acestuia, în realitate, Consiliul Europei nu are atribuţii şi nici competenţe în domeniul cimitirelor militare şi Ungaria ar forţa amplificarea la nivel internaţional a unei probleme de ordin intern a României.

"În realitate, Consiliul Europei nu are atribuţii, nici competenţe în domeniul cimitirelor militare. Budapesta forţează însă amplificarea la nivel internaţional a unei probleme de ordin intern a României, ce ţine nemijlocit de politica internă a fiecărui stat. În paralel, partea ungară refuză şi boicotează orice încercări de dialog pe acest subiect din partea României. De fapt, demersul ungar urmăreşte translatarea unei probleme litigioase, de natură administrativă, într-una conflictuală de natură etnică, corelativă sporirii treptate a presiunii în contextul marcării, anul viitor, a centenarului Tratatului de la Trianon", a mai afirmat Marius Paşcan.

Liderul PMP a precizat că pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) sunt publicate dovezi indubitabile privind existenţa eroilor români în necropola din Valea Uzului, unde sunt îngropaţi 11 soldaţi români, dintre care opt identificaţi după nume, iar trei anonimi.

"În anul 1934 figurau în cimitir 1.254 de cruci de lemn, cu plăcuţe metalice cu următoarea inscripţie: 'erou român', 'erou maghiar', 'erou german' etc. Până la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, erau înmormântaţi în necropolă peste 1.300 de soldaţi, căzuţi în ambele deflagraţii. Între timp, a avut loc o întâlnire la Bucureşti, în data de 26 iunie, între reprezentanţii ONCE şi omologii lor ungari, în vederea identificării soluţiilor pentru onorarea memoriei eroilor de toate naţionalităţile, îngropaţi în cimitir. Partea română a fost în permanenţă deschisă la dialog, pentru a identifica, într-o manieră constructivă şi echilibrată, soluţii practice care să poată fi acceptate de către întreaga comunitate, română şi maghiară deopotrivă. Cu toate acestea, partea maghiară a făcut o serie de declaraţii publice, diseminând informaţii false cu privire la aspectele discutate. În esenţă, oficialii unguri au pus la îndoială caracterul multinaţional al cimitirului, exclusiv în baza unei hărţi, datând din 1917, a unui alt cimitir, care în anii 1926 şi 1944 a fost extins şi transformat în Cimitirul Internaţional al Eroilor 'Valea Uzului'. Acesta este ilustrativ 'dialogul' româno-maghiar privitor la Valea Uzului, vădit subminat de Budapesta", a precizat Paşcan.

Deputatul arăta atunci că acesta nu este singurul subiect în privinţa căruia buna-credinţă este unilaterală, dinspre partea română, în timp ce oficiali ai Ungariei sunt mai degrabă preocupaţi "să genereze conflictualitate, pe care mai apoi s-o amplifice, extrapoleze şi valorifice la nivel internaţional". AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Oana Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)