Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI propune, în raportul parţial, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru dispunerea unui audit la Parchetul General cu privire la mandatele eliberate şi la numărul de persoane interceptate, precizând că doreşte să efectueze controale asupra modului în care s-au cheltuit fondurile publice pentru punerea în executare a acestor mandate.

Conform raportului parţial, care vizează activitatea Comisiei SRI în perioada septembrie 2017 - până în prezent, referitor la mandatele de securitate naţională, mandatele de supraveghere tehnică şi ordonanţele procurorilor, forul parlamentar propune şi constituirea unei comisii, eventual la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al CSM sau al Parlamentului, care să avizeze şi să decidă excepţiile - infracţiunile la adresa securităţii naţionale, combaterea terorismului, a extremismului, precum şi alte cazuri complexe.

De asemenea, raportul mai propune modificarea legislaţiei în sensul identificării tuturor persoanelor care au fost interceptate şi notificarea acestora la cel mult doi ani de la expirarea mandatelor de securitate naţională sau de supraveghere tehnică, precum şi introducerea de sancţiuni în legislaţie în cazul nerespectării obligaţiei de notificare.

Raportul precizează că restrângerea drepturilor şi libertăţilor garantate de Constituţie a fost făcută la scară largă, folosind în mod abuziv aceste instrumente legale: mandate de securitate naţională, mandate de supraveghere tehnică şi ordonanţele procurorilor pe 48 de ore.

"Din datele pe care le deţinem la comisie, constatăm că există persoane cărora le-au fost restrânse drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prin mandate de supraveghere tehnică pe o perioadă de peste 5 ani. În unele cazuri în care au trecut mai mult de 5 ani de la încetarea mandatului de supraveghere - persoana în cauză nefiind notificată, iar dosarul persoanei nefiind înaintat în instanţă. Totodată, am fost sesizaţi asupra faptului că au fost peste 100 de mandate ce conţin nume de parlamentari din legislatura 2012 - 2016, fiind vorba de majoritatea membrilor Guvernului, precum şi de cei mai vocali şi importanţi membri ai Parlamentului ce au fost interceptaţi pe mandate de securitate naţională", precizează raportul.

Conform documentului, numărul de mandate de securitate naţională obţinute de Serviciul Român de Informaţii a crescut în perioada 2005 - 2013 de la 1.395 la 3.701.

"Se constată o creştere semnificativă a numărului de mandate de securitate naţională obţinute de Serviciul Român de Informaţii, ajungând de la 1.395 în 2005 la 3.701 în anul 2013. Totodată, poate fi constatată o creştere a actelor de autorizare de la 5.244 în 2005 la 51.248 în 2015. (...) Având în vedere cele peste 311.000 de mandate (de supraveghere - n.r.) emise în ultimii 12 ani (2005 - 2016), precum şi audierile efectuate la comisie şi acţiunile de control parlamentar la unităţile centrale ale SRI, estimăm că media este de 20 peroane pe un mandat, rezultând că unui număr de peste 6 milioane de cetăţeni li s-au restrâns temporar drepturile şi libertăţile, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din populaţia activă a ţării, fără a lua în calcul şi persoanele cu care acestea au interacţionat şi punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică şi a ordonanţelor efectuate şi de către alte instituţii abilitate conform legii", se arată în raportul care a fost supus atenţiei Birourilor permanente reunite ale Parlamentului.

Comisia de control al activităţii SRI arată, în document, că prin intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013 au fost aduse modificări atât la Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României, precum şi la Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, fiind astfel prevăzută obligaţia organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale de a proceda la notificarea persoanelor cărora le-a fost restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi prin mandatul de securitate naţională, aşa cum legea deja prevedea pentru mandatele de supraveghere tehnică.

"În ceea ce priveşte cele de mai sus, facem menţiunea că nu există sancţiuni prevăzute de lege pentru nerespectarea obligaţiei de notificare", se precizează în raport.

Documentul se referă şi la preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

"Facem precizarea că una dintre persoanele vizate de mandatul sus-amintit este domnul senator Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, preşedinte al Senatului României, atât în prezent cât şi la momentul respectiv, care a declarat că a aflat din mass-media despre faptul că a fost supravegheat tehnic timp de 4 luni, pentru ca abia ulterior să fie îndeplinite formalităţile legale de notificare. Totodată, în cadrul audierilor, a fost adus în atenţia comisiei faptul că SRI, odată cu desemnarea ca autoritate naţională în domeniul interceptărilor şi a relaţiilor cu operatorii de telecomunicaţii prin Hotărârea CSAT nr. 0068/2002, a putut avea acces nerestricţionat la fluxul de date gestionate de operatori", se arată în raport.

Raportul parţial menţionează că în România s-a legiferat prin hotărâri ale CSAT. "În perioada anului 2004, restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (în ceea ce priveşte mandatele de securitate naţionale) s-a realizat fără temei legal, efectuându-se doar în conformitate cu Hotărârea CSAT 0034/2004, act administrativ", se precizează în document.

În acest sens, comisia propune, pentru evitarea pe viitor a unor situaţii de acest gen în care o hotărâre cu caracter administrativ, în acest caz CSAT, dispune pe o perioadă de vid legislativ măsuri ce trebuiau reglementate prin lege, modificarea cadrului legislativ în mod clar şi explicit pentru fiecare domeniu în parte, în sensul dispoziţiilor constituţionale.

De asemenea, raportul menţionează că prin Hotărârea CSAT 0068/2002 prin care SRI a fost desemnată ca autoritate naţională în domeniul interceptărilor şi al relaţiilor cu operatorii de telecomunicaţii au fost adăugate la lege atribuţii în plus Serviciului Român de Informaţii. Comisia SRI propune, în acest sens, înfiinţarea Autorităţii Unice de Interceptare, care să fie intermediar între operatorii de telecomunicaţii şi structurile abilitate de lege să solicite sau să pună în aplicare mandatele sau autorizaţiile de interceptare a comunicaţiilor.

Comisia mai precizează că doreşte să efectueze controale asupra modului în care s-au cheltuit fondurile publice pentru punerea în executare a mandatelor.

"Nu s-a putut stabili costul total pe care statul român l-a plătit în 10 ani de interceptări", susţine raportul.

Totodată, Comisia SRI vrea să ştie şi dacă sumele de bani au fost cheltuite de Serviciu pentru scopul în care au fost alocate. "În acest sens, am dori să cunoaştem dacă sumele cheltuite de SRI pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică şi a ordonanţelor date de procurori pe 48 de ore au fost recuperate de la Ministerul Public, atât referitor la procesele definitive soluţionate, cât şi în cazul dosarelor care au ajuns instanţe", se mai arată în raportul Comisiei SRI.

Raportul va fi inclus pe ordinea de zi a unei viitoare şedinţe a plenului reunit al Parlamentului. AGERPRES/(AS - autori: Alina Novăceanu, Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Anda Badea)