Deputaţii PNL au înaintat miercuri Curţii Constituţionale a României sesizarea de neconstituţionalitate asupra modificării Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, acestui demers alăturându-se şi deputaţi ai USR.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, PNL a solicitat CCR sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu o serie de întrebări preliminare cu privire la respectarea principiilor statului de drept, a drepturilor privind accesul la o justiţie echitabilă şi stabilitatea sistemului judiciar din România. Demersuri similare au fost iniţiate în cazul Poloniei şi Portugaliei, în raport cu Statutul magistraţilor.

Totodată, conform sursei citate, PNL reiterează solicitarea adresată CCR de a ţine cont de evaluarea Comisiei de la Veneţia asupra modificărilor aduse Legii 303/2004, respectiv de a suspenda soluţionarea cauzelor aflate pe rolul Curţii până la publicarea analizei Comisiei de la Veneţia.

"Amintim faptul că apeluri similare adresate autorităţilor româneşti au venit din partea oficialilor Comisiei Europene, ai Consiliului Europei, precum şi a principalilor parteneri strategici din UE şi NATO. Principalele modificări aduse Legii 303/2004, cu efecte nocive asupra sistemului judiciar, vizează modificarea regimului privind pensionarea magistraţilor, fapt care riscă să afecteze grav cursul proceselor aflate pe rol. Totodată, modificările aduse modului de numire în funcţiile de conducere periclitează independenţa magistraţilor, implicit garanţiile de independenţă de care ar trebui să se bucure acest corp profesional", se precizează în comunicatul liberalilor.

Semnatarii sesizării solicită CCR să înainteze Curţii de Justiţie a Uniunii Europene o întrebare în legătură cu condiţiile de pensionare anticipată în cazul magistraţilor şi să suspende soluţionarea cererii de neconstituţionalitate până la pronunţarea unei hotărâri preliminare de către CJUE.

Conform PNL, prin art. I pct. 142 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 adoptată de Parlament, legiuitorul a instituit posibilitatea ieşirii la pensie, la cerere, înaintea împlinirii vârstei de 60 de ani, a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorilor de la Curtea Constituţională, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştilor judecători şi procurori financiari şi consilieri de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, dacă au o vechime de cel puţin 20 de ani numai în funcţiile enumerate.

''În opinia noastră, modificările legislative arătate vor avea ca efect crearea unui deficit de judecători şi procurori în instanţele naţionale, (...) aducând o atingere iremediabilă statului de drept ca principiu democratic recunoscut la nivelul Uniunii. De asemenea, acest deficit de magistraţi în sistemul juridic ar conduce la o supraaglomerare a instanţelor de judecată, aspect ce ar conduce la o deteriorare semnificativă a calităţii actului de justiţie'', arată PNL.

Liberalii susţin că norma criticată şi neconformă cu dreptul UE creează grave deficienţe ale sistemului de justiţie din România, tocmai ca urmare a reducerii criteriilor de pensionare, aspect care va crea un deficit major de magistraţi. Prin adoptarea art. I pct. 142 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 se creează tocmai o vulnerabilitate gravă a valorilor protejate de dreptul Uniunii: justiţia şi statul de drept, semnalează PNL Curţii Constituţionale.

''Prin urmare, analizând datele statistice puse la dispoziţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, în ipoteza adoptării art. I pct. 142 al Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004, ar exista posibilitatea formulării imediate a unui număr total de 2.184 de cereri de pensionare a magistraţilor (1.437 de judecători şi magistraţi asistenţi + 747 de procurori). În eventualitatea creării posibilităţii pensionării unui număr total de 2.184 de magistraţi, sistemul de justiţie ar deveni vulnerabil prin crearea unui deficit de personal, rezultând o supraaglomerare a instanţelor de judecată. Aceste efecte ar conduce la încălcarea dreptului justiţiabililor la un proces echitabil, la încălcarea celerităţii procedurilor judiciare şi, cel mai important, ar conduce la încălcarea principiului statului de drept'', se precizează în sesizare.

În ipoteza unor pensionări masive, ar rezulta soluţionarea unui număr aproximativ de 3.000.000 de dosare de către un număr total de 3.123 de judecători (4.563 nr. total de judecători - 1.440 nr. judecători posibilitate de pensionare), ceea ce ar însemna un număr aproximativ de 957 de dosare ce ar reveni spre soluţionare fiecărui judecător, explică PNL.

''Prin urmare, apreciem că se impune a se analiza de către CJUE dacă dreptul UE relevant trebuie interpretat în sensul că se opune adoptării măsurii privind pensionarea masivă a magistraţilor, măsură coroborată cu prelungirea duratei de studiu la nivelul Institutului Naţional al Magistraturii'', menţionează semnatarii sesizării.

*** În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate în cazul Legii de modificare şi completare a Legii nr. 303/2004 cu care a fost sesizată CCR, PNL susţine că în procedura de reexaminare Parlamentul a ignorat motivele invocate de preşedinte, care vizează aspecte privind încălcarea prevederilor Legii 24/2000 referitoare la fluenţa, claritatea şi previzibilitatea normelor din legea criticată.

* La art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării se modifică art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, potrivit căruia: "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii. Scopul independenţei judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil având la bază doar aplicarea legii".

Liberalii susţin că ''o atare dispoziţie instituie un tratament diferenţiat, nejustificat obiectiv şi raţional, între judecătorii care pronunţă hotărâri în primă instanţă şi judecătorii care pronunţă hotărâri în căi de atac, cei din prima categorie fiind supuşi tuturor acestor restricţii şi dând expresie, aşa cum şi Curtea a reţinut, principiului independenţei judecătorilor. Se încalcă pe această cale art. 16 alin. (1) din Constituţia României referitor la egalitatea în drepturi, fiind aplicat un tratament discriminatoriu, fără o justificare obiectivă şi raţională, pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică''.

* La art. I pct. 4 din legea reexaminată, alin. (11) al art. 3 din Legea nr. 303/2004 prevede: "Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare". ''Prin urmare, limitarea independenţei procurorilor doar la dispunerea soluţiilor încalcă rolul Ministerului Public şi statutul procurorilor, aşa cum acestea sunt stabilite prin art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală'', spun semnatarii sesizării.

* Totodată, ei fac referire şi la alin. (1) al art. 5 din lege: "Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, aşa cum acestea sunt definite de legislaţia în vigoare".

''Considerăm că norma de la art. 5 alin. (1) din legea supusă reexaminării perpetuează aceeaşi neclaritate şi, prin urmare, revine legiuitorului rolul să clarifice această situaţie, într-un domeniu de o importanţă majoră pentru cariera magistraţilor, prin dispoziţii legale clare, neechivoce, a căror aplicare să nu permită arbitrariul ori abuzul. Astfel, textul de lege de la art. 5 alin. (1) impune clarificări sub aspectul naturii funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior, respectiv dacă se au în vedere doar funcţiile de execuţie sau şi cele de conducere'', se mai arată în sesizare.

* În ceea ce priveşte alin. (2) al art. 5, iniţiatorii sesizării spun că este necesară reanalizarea acestui text de către legiuitor, în sensul păstrării posibilităţii magistraţilor de a aduce la cunoştinţa colegiului de conducere al instanţei, respectiv conducătorului parchetului existenţa unei activităţi care presupune un conflict de interese. De asemenea, se impune reglementarea unei proceduri clare prin care aprecierea cu privire la afectarea sau nu a îndeplinirii imparţiale a atribuţiilor de serviciu să nu fie lăsată la latitudinea judecătorului sau procurorului, menţionează PNL.

* Art. I pct. 8 din legea supusă reexaminării completează dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 303/2004 cu un nou alineat, alin. (21), cu următorul cuprins: "Apartenenţa în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică, are ca efect eliberarea din funcţia deţinută". ''Din modul de redactare a acestei dispoziţii nu este clar la ce funcţie face trimitere noul text introdus'', atrag atenţia liberalii.

* La art. I pct. 9 se modifică art. 7 alin. (6), alin. (7) şi alin. (8) din Legea nr. 303/2004.

În urma punerii în acord a legii cu această dispoziţie, Parlamentul a modificat art. 7 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 astfel: "Actul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării prevăzut la alin. (5) poate fi contestat în instanţă, în termen de 3 luni de la data la care a luat la cunoştinţă, de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii nr. 554/2004. Dispoziţiile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004 nu sunt aplicabile".

''Dispoziţia astfel modificată rămâne în continuare una neclară şi imprecisă, întrucât nu se poate deduce cine ia la cunoştinţă şi de la ce moment începe să curgă termenul de 3 luni instituit de legiuitor'', spun liberalii.

* Totodată, contestatarii apreciază că art. 7 alin. (9) din lege aduce atingere rolului CSM, prevăzut de art. 133 alin. (1) şi art. 1 alin. (5) din Constituţia României, referitor la respectarea obligatorie a Constituţiei şi a legilor, lăsând fără efect anchetele disciplinare ale Inspecţiei Judiciare.

* În sesizare este criticat şi art. I pct. 30 care modifică art. 21 din Legea nr. 303/2004, care reglementează criteriile de repartizare a judecătorilor şi procurorilor stagiari, după promovarea examenului de capacitate, în alin. (3) prevăzându-se "în circumscripţiile instanţelor şi parchetelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi".

''În primul rând, acest text de lege prezintă dificultăţi majore de aplicare, întrucât legea nu prevede procedura prin care se stabileşte care este candidatul care cunoaşte mai bine limba acelei minorităţi, cum este verificat sau ce se întâmplă dacă sunt doi astfel de candidaţi. Nu este clar dacă această procedură presupune înfiinţarea unei comisii sau cine stabileşte acest aspect şi nici modul de funcţionare şi verificare concretă a acestei condiţii. Această reglementare lacunară lipseşte norma de claritate şi precizie, contrar exigenţelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii'', arată PNL.

Potrivit sursei citate, prin introducerea acestei cerinţe privind cunoaşterea limbii minorităţilor naţionale drept criteriu pentru repartizarea în funcţia de judecător sau procuror se recunoaşte, indirect, dreptul magistratului de a utiliza o altă limbă decât cea română în cursul procedurilor judiciare.

''Realizarea traducerilor chiar de către judecător ar echivala şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 125 alin. (3) din Constituţie referitoare la incompatibilităţile judecătorilor. Posibilitatea ca un judecător/ procuror să poată beneficia de o prioritate în alegerea postului, doar în considerarea unor "pretinse" cunoştinţe lingvistice suplimentare, care să îi asigure posibilitatea de a comunica cu părţile în altă limbă decât cea română, încalcă art. 128 alin. (1) şi (2) din Constituţie'', mai susţin liberalii.

* În sesizare se face trimitere la art. I pct. 104 din legea supusă reexaminării care modifică dispoziţiile art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, în sensul că "judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie (...) a) când a fost trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni, după confirmarea judecătorului de cameră preliminară". Faţă de forma aflată în vigoare, este introdusă condiţia confirmării judecătorului de cameră preliminară.

''Or, în situaţia de faţă, prin modificarea art. 62 alin. 1) lit. a) se creează o situaţie privilegiată pentru judecători şi procurori, în condiţiile în care ei sunt cei dintâi chemaţi să aplice legea şi să vegheze la respectarea ei. Aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională (...) toate categoriile socio-profesionale amintite exercită atribuţii de autoritate publică, iar introducerea unui dublu standard în materia suspendării raporturilor de muncă ca urmare a desfăşurării unor proceduri judiciare apare ca un demers arbitrar, fără nicio justificare raţională, obiectivă şi rezonabilă. Pentru aceste considerente, modificarea operată stabileşte un privilegiu pentru judecători şi procurori, care, spre deosebire de celelalte categorii de persoane ce exercită atribuţii de autoritate publică, sunt suspendaţi numai după confirmarea judecătorului de cameră preliminară, aspect ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie'', susţin liberalii.

* Şi articolul referitor la magistraţii asistenţi a fost contestat. ''Apreciem că pentru respectarea normelor de tehnică legislativă şi pentru coerenţa reglementării, dispoziţiile referitoare la magistraţii asistenţi ai Curţii Constituţionale trebuie să se regăsească doar în cuprinsul Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curţii Constituţionale, sens în care este necesară reevaluarea dispoziţiilor amintite de către Parlament'', spun aceştia.

* Totodată, liberalii menţionează că prin dispoziţiile art. 75 alin. (1) lit. c) din legea supusă reexaminării s-a atribuit Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii competenţa de a "apăra independenţa puterii judecătoreşti", pentru ca prin dispoziţiile alin. (3) al aceluiaşi articol să se atribuie plenului Consiliului Superior al Magistraturii competenţa de a soluţiona "sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său", "cu avizul fiecărei secţii". ''În conformitate cu dispoziţiile constituţionale, competenţa generală de garant al independenţei justiţiei aparţine plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca organism colectiv reprezentativ al autorităţii judecătoreşti, iar Secţiile au doar o competenţă specială, de atribuire, limitată numai la răspunderea disciplinară a magistraţilor'', consideră aceştia.

* Şi prevederile referitoare la condiţiile de pensionare ale magistraţilor au făcut obiectul sesizării. Modificarea adusă art. 82 alin. (3) introduce posibilitatea ca această pensionare a judecătorilor care au între 20 şi 25 de ani vechime în magistratură să se poată realiza chiar înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, spune PNL.

''Apreciem că o astfel de prevedere este de natură să producă un impact negativ semnificativ asupra calităţii actului de justiţie, prin ieşirea din sistemul judiciar a judecătorilor şi procurorilor specializaţi, cu o experienţă profesională construită de-a lungul unei cariere, fiind afectată şi capacitatea generală de funcţionare a instanţelor şi parchetelor (în condiţiile în care, în prezent, sunt instanţe şi parchete care nu pot funcţiona în lipsa delegării unor judecători de la alte instanţe, respectiv a unor procurori de la alte parchete)'', precizează sursa citată.

AGERPRES/(AS - redactor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Simona Aruştei)