Exemplul basarabenilor, dar şi exemplul maghiarilor din Transilvania demonstrează faptul că dorinţa de libertate, de autoafirmare nu poate fi asuprită, a declarat marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului, senatorul UDMR Novak Csaba-Zoltan.

El a adăugat că, astăzi, România comemorează un eveniment istoric de o mare importanţă pentru societatea românească, dar şi pentru formarea statului modern român - Unirea Basarabiei cu România. "Este, într-adevăr, o poveste de succes a istoriei româneşti, în pofida faptului că această unire cu ţara-mamă nu a fost de lungă durată", a spus parlamentarul UDMR.

"Unirea Basarabiei cu România din 1918 a fost un proiect naţional, un obiectiv major îmbrăţişat de toţi românii, indiferent în ce ţară au trăit. Trebuie să subliniem însă că aportul determinant în realizarea acestui deziderat a fost adus de basarabeni. Aspiraţiile de libertate, dorinţa puternică pentru autodeterminare şi curajul prin care au urmărit aceste obiective sunt şi astăzi un exemplu demn de urmat. Consider că acum, în anul Centenarului, trebuie să vorbim despre aceste învăţăminte care şi astăzi sunt valabile şi care sunt importante şi pentru noi, maghiarii din România. Unirea Basarabiei cu România s-a făcut pe baza unor principii", a spus Novak Csaba-Zoltan, care a citat din Declaraţia semnată de Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, şi Ion Buzdugan, secretarul acestui for.

Potrivit senatorului UDMR, la punctul 6 al declaraţiei se vorbeşte despre "respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia", iar la punctul 10 se afirmă că "libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie".

"După 100 de ani de la Marea Unire considerăm că în cadrul Uniunii Europene trebuie să fim capabili să discutăm despre aceste principii care au în vedere garantarea drepturilor comunitare şi egalitatea faţă de legi. De 100 de ani dezideratul comunităţii maghiare din România nu reprezintă altceva decât acele principii care au fost importante şi pentru români basarabeni, bucovineni sau orice altă comunitate minoritară naţională din Europa. Trebuie să ne punem întrebarea dacă obţinerea libertăţii şi autodeterminării românilor basarabeni a fost şi este apreciată de societatea românească ca o mare realizare şi un lucru pozitiv, doleanţele comunităţii maghiare de a lărgi cadrul legislativ în privinţa drepturilor minoritare de ce nu sunt privite în acelaşi fel? De ce suntem respinşi ori de câte ori încercăm să vorbim despre autonomie locală, culturală sau teritorială? De ce se încearcă prin diferite tertipuri obstrucţionarea înfiinţăriii şcolilor cu predare în limba maghiară, cum este cazul Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş? De ce vrea să se ia dreptul la simbolurile noastre naţionale, dreptul de a ne folosi limba maternă în administraţia locală?", a continuat reprezentantul UDMR.

El a susţinut că "măcar acum în anul Centenarului trebuie să renunţăm la standardele duble şi să purtăm un dialog serios".

"Trebuie conştientizat faptul că libertatea majorităţii nu va fi mai puţină dacă se acordă comunităţii maghiare dreptul de a decide asupra propriilor probleme. (...) Românii din Basarabia au supravieţuit politicii de anihilare a regimului ţarist iar mai apoi regimului sovietic. La rândul lor, maghiarii din România au rezistat în faţa ororilor comuniste, a încercărilor sistematice de asimilare în perioada ceauşistă. Exemplul românilor basarabeni ne dă o speranţă în plus că într-o zi aspiraţiile noastre vor fi ascultate şi acceptate de majoritate. Eu cred că despre aceste aspecte trebuie să purtăm un dialog deschis în anul Centenarului", a transmis Novak Csaba-Zoltan. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Sursa foto: (c) Novák Csaba Zoltán / Facebook