TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: Seria ''Mărgelatu'' (1980-1987) - partea a doua
Seria Mărgelatu cuprinde şase filme istorice de aventuri, apărute în perioada 1980-1987, regizate de Doru Năstase, Gheorghe Vitanidis şi Mircea Moldovan, iar rolul titular este interpretat de actorul Florin Piersic.
"Masca de argint", al patrulea film din seria "Mărgelatu", a apărut în 1985, în regia lui Gheorghe Vitanidis. Acţiunea filmului se petrece în Muntenia, în perioada de dinaintea Revoluţiei de la 1848. După răzmeriţa de la finalul filmului "Misterele Bucureştilor", Buză de Iepure este înmormântat de Agatha Slătineanu, Mărgelatu se află închis în temniţa domnească, iar Agatha (Marga Barbu) a fost surghiunită temporar la Mănăstirea Cernica. Dar Buză de Iepure nu a murit, el a scăpat din sicriu şi este iar liber. "Frăţia" apelează la el, la Oseacă (Mihai Mereuţă), precum şi la circul Tivoli al "profesorului" Aurică (Jean Constantin), pentru a realiza evadarea lui Mărgelatu din închisoare. Pretextând că aduce fân pentru caii închisorii, Oseacă este lăsat să intre în curtea închisorii cu un car de fân. În acelaşi moment, circul aflat lângă zidurile închisorii prezintă un număr al "omului-ghiulea" în care Buză de Iepure este catapultat de un tun peste zidul închisorii, drept în carul cu fân al lui Oseacă. Buză de Iepure intră în închisoare, eliberează deţinuţii şi pe Mărgelatu şi fug ascunşi în carul cu fân, conform unei prezentări a filmului de pe site-ul www.icr.ro.
În închisoare, Mărgelatu auzise de la un boier pe nume Hargot (Vasile Niţulescu), care fusese acuzat că a încercat să-l răstoarne pe domnitorul Gheorghe Bibescu (Ion Besoiu). Boierul moştenise de la înaintaşii săi bijuterii, potire şi icoane de aur. Aurul fusese turnat în lingouri şi îngropat în mina de la Baia de Aramă. De existenţa acestei comori nu ştia decât verişorul său, boierul Vâlcu (Marin Moraru). Boierul Hargot le spune celor întemniţaţi să ia legătura cu boierul Vâlcu şi să-i spună acestuia să dea tot aurul pentru a sprijini cauza Frăţiei, apoi moare.
În acelaşi timp, domnitorul Bibescu propune în Obşteasca Adunare să se concesioneze minele de aur ale Ţării Româneşti către Serge Troianoff (Alexandru Repan), bancher la Sankt Petersburg. La presiunea domnitorului, Obşteasca Adunare îşi dă acceptul. În timpul unui banchet oferit de Troianoff, în care Agatha primeşte trăsura bancherului pentru a fi dusă acasă, are loc un conflict în care sunt împuşcaţi doi oameni. În sala unde boierii jucau cărţi pătrunde un om care poartă îmbrăcămintea lui Mărgelatu şi o mască de argint pe faţă. El îl răpeşte pe boierul Vardala, deţinătorul unor mine de aur, pe care-l acuză că şi-a pus semnătura pentru concesionarea minelor de aur, deşi jurase altceva în faţa Frăţiei. Boierul Vardala este împuşcat. Faptul că omul cu masca de argint l-a judecat pe boierul Vardala "în numele Frăţiei" ajunge la urechile agăi Villara. În acelaşi timp, membrii Frăţiei cred că Mărgelatu şi-a pierdut minţile, săvârşind fără aprobare acţiuni în numele Frăţiei. C.A. Rosetti şi membrii Frăţiei îl trimit pe locotenentul Deivos (George Motoi) pentru a lua legătura cu Mărgelatu.
Troianoff aflase de existenţa comorii boierului Vâlcu şi împreună cu Agatha pleacă spre moşia boierului. Dându-se drept trimis imperial rus care venise să-i dea un act care să confirme descendenţa boierului Vâlcu din domnitorul Tihomir, Troianoff este lăsat să intre pe moşie. El îi spune boierului că tronul domnesc trebuie garantat, iar boierul Vâlcu îi invită în Capela Corbului şi-i arată într-o firidă din spatele tronului pretins al domnitorului Tihomir un morman de lingouri din aur. Troianoff încarcă tot aurul în caleaşcă lor, apoi îl introduce pe boier în firidă şi o închid. Pornesc cu trăsura către Turnu Severin dorind să părăsească Ţara Românească. La două zile, la conacul boierului Vâlcu poposeşte Mărgelatu care-l găseşte pe boier mort. Mărgelatu porneşte în urmărirea lui Troianoff. Încolţit, acesta împinge trăsura într-o baltă din Valea Ielelor, apoi se întoarce cu Agatha la Bucureşti.

Personajul cu masca de argint apare iarăşi, încercând să-l ia ostatic pe agentul diplomatic turc Fuad. Acesta se apără şi îl răneşte la mână pe atentator. Câteva zile mai târziu, Troianoff pleacă împreună cu Agatha să recupereze aurul din caleaşcă. Buză de Iepure îl anunţă pe Mărgelatu şi cei doi pornesc în urmărirea bancherului. Troianoff scoate trăsura din mlaştină şi pe când fugea cu aurul este oprit de omul cu masca de argint. Acesta este ucis din spate de Mărgelatu, care îi scoate masca de argint şi află că era Aristide, nepotul Agathei. Locotenentul Deivos îi încredinţează aurul lui Mărgelatu, pentru a-l pune la adăpost, precizează site-ul icr.ro.
Al cincilea film din seria "Mărgelatu" este "Colierul de turcoaze", apărut în 1986, în regia lui Gheorghe Vitanidis. La intrarea pe teritoriul Ţării Româneşti, Von Wilensdorf (Alexandru Arşinel), împuternicitul băncilor vieneze, şi fiica sa, Ursula (Marina Procopie), sunt răpiţi de o bandă de şase briganzi în scopul declanşării unui conflict diplomatic. Consulul austriac (Eusebiu Ştefănescu) vine la palatul domnesc pentru a-i prezenta domnitorului Gheorghe Bibescu (Ion Besoiu) un protest oficial din partea împăratului Austriei şi a-l anunţa că are o săptămână la dispoziţie pentru prinderea răpitorilor şi eliberarea ostaticilor. Speriată de posibilitatea intrării în ţară a austriecilor, "Frăţia" îl trimite pe Mărgelatu pentru a descoperi locul unde sunt ţinuţi ostaticii şi a-i elibera. Mărgelatu porneşte cu Buză de Iepure în căutarea briganzilor, ajung la punctul de trecere a frontierei, unde găsesc câteva mărgele de peruzea pe care Ursula Wilensdorf le aruncase pe jos. Ei pornesc pe urmele răpitorilor şi descoperă trăsura trimisului imperial austriac ascunsă sub o căpiţă de fân şi lângă ea o mărgică de peruzea. Ajung la un han ţinut de jupân Potoroacă şi de soţia sa, Maria, care îi spun lui Mărgelatu că pe la hanul lor a trecut o caleaşcă însoţită de şase călăreţi, iar la vreun sfert de oră după plecarea acestora, sosise şi o femeie cu o trăsură, iar Mărgelatu îşi dă seama că era Agatha Slătineanu. Luând-o pe drumul Bucureştiului, Mărgelatu şi Buză de Iepure ajung la conacul Aspasiei, sora Agathei. Buză de Iepure găseşte acolo câteva mărgele de peruzea. Trăsura şi călăreţii plecaseră apoi spre Bucureşti, conform cinemagia.ro.
Dându-şi seama că răpitorii erau probabil actori, Mărgelatu deduce că ostaticii sunt ţinuţi la teatrul Momolu. El ajunge acolo, dar actorii şi Agatha fug cu prizonierii cu o altă trăsură. Mărgelatu îşi dă seama că ostaticii au fost duşi probabil la sediul Consulatului austriac, Agatha fiind amanta lui Albert, secretarul consulului. În aceeaşi seară, locotenentul Deivos este vizitat de Iordache Despa, cumnatul lui Rosetti, care îi aduce la cunoştinţă că Wilensdorf era o momeală, în timp ce adevăratul trimis al băncilor vieneze se numea Pater Fortunatos şi urma să intre a doua zi, la ora 10, prin Bariera Prahovei. Deivos îl anunţă pe Mărgelatu de sosirea lui Pater Fortunatos (Jean Lorin Florescu), acesta îl aşteaptă pe trimis la primul han de după barieră şi provoacă o cacealma. Pater Fortunatos ajunge cu bine la sediul consulatului, iar Mărgelatu şi Buză de Iepure îi găsesc acolo, într-un subsol, pe Wilensdorf şi pe fiica sa. Mărgelatu se duce la palat cu Wilensdorf şi fiica sa, iar conflictul diplomatic se stinge. În acelaşi timp, soseşte la palat şi Pater Fortunatos.

Ultimul film din seria "Mărgelatu" este "Totul se plăteşte", apărut în 1987, în regia lui Mircea Moldovan. Filmul începe cu sosirea în Ţara Românească a unui trimis special al lui Lamartine, preotul francez La Peyrolle (Emil Hossu). Acesta ucisese anterior un alt trimis francez, căruia îi luase identitatea. Falsul trimis francez este aşteptat de Mărgelatu, care-l conduce la Bucureşti şi-l prezintă organizaţiei Frăţia. Trimisul francez era aşteptat de C.A. Rosetti (Constantin Codrescu), care purta corespondenţă cu Lamartine. El aduce un mesaj secret plin de făgăduieli, deşi conspiratorii români se aşteptau la un ajutor efectiv în arme şi bani. Emisarul francez i se pare suspect lui Mărgelatu, care împreună cu Buză de Iepure, încep să-l urmărească. În timpul unei urmăriri, Mărgelatu este atacat de o bandă de bătăuşi, dar scapă cu ajutorul lui Buză de Iepure. Scăpat de supraveghere, La Peyrolle se duce acasă la Agatha Slătineanu, el dovedindu-se a fi în realitate preotul Bonifacio, al cărui tată fusese trimis la ocnă de către domnitorul Gheorghe Bibescu. Guvernul austriac se foloseşte de Agatha în acţiunile sale; noul soţ al Agathei, Gianfranco Gonfalone (George Constantin), vărul răposatului Vincenzo Gonfalone, este înnobilat de austrieci, primind titlul de conte de Spartivento. Austriecii depun în contul lui Gonfalone de la Banca Marmorosch o sumă mare de bani, vehiculând zvonul că acesta ar fi moştenit o avere mare de la unchiul său.
La cererea austriecilor transmisă Agathei de către La Peyrolle, Gonfalone achiziţionează la licitaţie Sala Reduta unde se adunau reprezentanţii principalelor partide politice, care îşi disputau puterea în spatele domnitorului. Austriecii doreau să ştie ce discută boierii ce se adunau acolo. Mărgelatu dă o spargere în subsolurile Băncii Marmorosch şi află că testamentul prin care se îmbogăţise Gonfalone era de fapt o foaie albă. El deduce astfel că banii lui Gonfalone erau de fapt de provenienţă austriacă şi-l bănuieşte pe La Peyrolle că a depus banii în cont.
În acelaşi timp, câţiva boieri de la Târgovişte plănuiesc un atentat împotriva domnitorului Bibescu. Deconspirat de Mărgelatu, La Peyrolle fuge, este rănit şi ajunge în casa Agathei, unde moare. În aceeaşi seară, în Sala Reduta este organizată o serată, la care Agatha dansează cu un ofiţer turc, iar Gonfalone joacă faraon cu Aristide Ghica, Iancu Chinezu, Scarlat Vârnav şi cu jupân Kiriazi (Mircea Albulescu). Gonfalone pierde la cărţi în favoarea lui Kiriazi întreaga sa avere: banii, bijuteriile sale, bijuteriile Agathei şi în final Sala Reduta. Aflând aceasta, Agatha suferă un şoc şi stropeşte teatrul cu benzină, dându-i foc.

O oaste otomană comandată de Ali Tingir Mehmed năvăleşte în Bucureşti prin barierele Delea Veche şi Podul de Pământ şi se dau lupte cu turcii. La finalul filmului, după ce turcii au fost alungaţi, Mărgelatu şi cu Buză de Iepure merg călare prin cartierul calicilor; lui Buză de Iepure i se pare că îi vede printre săracii oraşului pe Agatha şi pe Gonfalone. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Greco-catolice Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 27 aprilie. Sfântul Simeon a fost fiul
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2026. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 16 h 01 m și apune la 04 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua













