ATUNCI ŞI ACUM: Palatul Patriarhiei din Bucureşti
Clădirea situată pe Aleea Dealul Mitropoliei nr. 25, în afara Catedralei Patriarhale, care astăzi se numeşte Palatul Patriarhiei, este un important monument de arhitectură al Bucureştiului.
A fost construită în 1907, după proiectul arhitectului Dimitrie Maimarolu, pe locul fostei săli din incinta cetăţii mănăstireşti, unde avuseseră loc adunările Divanului Domnesc, iar mai târziu întrunirile legate de Unirea Principatelor Române de la 1859, potrivit lucrării "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Valentina Bilcea, Angela Bilcea, Editura Meronia, Bucureşti, 2011).
Terenul fusese trecut în proprietatea statului încă din anul 1883. În 1890 s-a decis ridicarea unui palat al Camerei Deputaţilor, fiind organizat un concurs internaţional. Cele 37 de proiecte au fost prezentate în cadrul unei expoziţii publice, proiectul arhitectului Dimitrie Maimarolu obţinând premiul I.
POZA 1 - Palatul Patriarhal, 1956/ Arhiva istorică AGERPRES
POZA 2 - Palatul Patriarhal din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Membru fondator al Societăţii Arhitecţilor din România şi membru al Societăţii Politehnice, Dimitrie Maimarolu (1859-1926) şi-a lăsat amprenta asupra Bucureştiului printr-o serie de clădiri excepţionale, precum Cercul Militar, Biserica Armenească sau Palatul Patriarhiei, însă stilul arhitectului poate fi regăsit şi în proiecte civile sau rezidenţiale. În perioada 1881-1885 a urmat Şcoala de Arte Frumoase din Paris, a fost arhitect-şef în cadrul Ministerului de Interne (din 1887).
Vechea sală a Adunării Deputaţilor, cu terenul aferent, a aparţinut Mitropoliei Ţării Româneşti, care îşi avea sediul în ansamblul de clădiri format din Catedrala Patriarhală, reşedinţa Patriarhală şi Palatul Patriarhiei. Ansamblul de clădiri este aşezat pe vatra mănăstirii "Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena", ctitorie şi danie domnească făcută Mitropoliei Ţării Româneşti de Constantin Vodă Şerban (1654-1658). Aici, la 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Ţării Româneşti, prezidată de mitropolitul Nifon în fosta sală a Adunării Deputaţilor, a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române, notează www.patriarhia.ro.
POZA 1 - Clopotniţa şi biserica Patriarhiei din Bucureşti (placă fotografică), 1935/Arhiva istorică AGERPRES
POZA 2 - Patriarhia Română, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Palatul Patriahiei este conceput în stil neoclasic de influenţă franceză. Faţada (80 m) dinspre Patriarhie, cu un parter impozant, este dominată de corpul intrării şi de cupola sălii de şedinţe, asemănătoare celei de la Ateneul Român. Faţada principală se termină prin două volume de colţ, subordonate corpului central. În sala de şedinţe circulară (cu locuri pentru deputaţi la parter şi tribune pentru public la etaj) şi în vestibulul ce o precedă erau, până în 1948, zeci de busturi ale marilor oameni politici ai epocii, moderne: C.A. Rosetti, Dimitrie Sturdza, Barbu Catargiu, Alexandru Lahovary, Ionel Brătianu, Lascăr Catargiu, Titu Maiorescu, Take Ionescu ş.a., realizate de renumiţi sculptori, precum Karl Storck, Ion Jalea, Oscar Han etc., care au dispărut în anii regimului comunist.
Sala este acoperită cu o cupolă, în vârful căreia se află un vultur cu aripile desfăcute. Palatul este înconjurat de un parc legat prin scări monumentale de platoul Patriarhiei. Clădirea a fost prima lucrare de beton armat din ţară. De-a lungul timpului, a suferit diverse modificări, cea mai importantă fiind refacerea cupolei, care s-a prăbuşit la cutremurul din 10 noiembrie 1940.
POZA 1 - Palatul Patriarhal, 1956/Arhiva istorică AGERPRES
POZA 2 - Palatul Patriarhal din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Până în 1948, acest palat a găzduit Camera Deputaţilor, apoi, de-a lungul a cinci decenii, Marea Adunare Naţională şi, din nou, după 1990, Camera Deputaţilor. În 1997, aceasta s-a mutat în Palatul Parlamentului, iar fostul sediu a revenit Patriarhiei Române. Între anii 2014-2016, Palatul Patriarhiei a beneficiat de ample lucrări de consolidare şi restaurare, finanţate din fondurile Uniunii Europene, ale Guvernului României şi ale Patriarhiei Române. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI: Botezul Domnului - Boboteaza (6 ianuarie)
''Cu adevărat, mare este sărbătoarea de astăzi'', spunea părintele Cleopa Ilie despre praznicul Botezului Domnului. "Căci astăzi pentru prima dată ni se arată la Iordan cele trei persoane ale Preasfintei Treimi. Astfel, Fiul, smerindu-se, se botează în Iordan de la Ioan; Tatăl grăieşte din ceruri, zicând: Acesta este Fiul meu cel iubit î
CITATUL ZILEI
"Mulţi tineri au idealuri, dar nu au modele, şi sunt vrednici de milă!" - "Mica Filocalie", Cuviosul Paisie Aghioritul (Traducere: Preot Victor Manolache, Editura Cartea Ortodoxă, 2009)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 ianuarie
Ortodoxe Botezul Domnului (Dumnezeiasca Arătare - Boboteaza) Greco-catolice Botezul Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Iordan (Boboteaza). Sfinţirea cea mare a apei Romano-catolice Epifania Domnului Sf. Andrei Corsini, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 ianuarie
Este cea de-a 6-a zi a anului 2025. Au mai rămas 359 de zile până la sfârşitul anului. Soarele răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 52 m. Luna răsare la 11 h 26 m şi nu apune în această zi. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Arhimandritul Serafim Popescu - Mănăstirea Brâncoveanu (1912-1990)
Părintele Serafim a fost duhovnic aproape 50 de ani la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus din judeţul Braşov şi îndrumător, duhovnic şi prieten al părintelui Teofil Părăian, care îl considera pe părintele Serafim "un om sfânt". Cuviosul Arhimandrit Serafim Popescu s-a născut în anul 1912, într-un sat apro
CITATUL ZILEI
"Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic cât prin ceea ce fac." - Mihai Eminescu ("Cugetări", 1997)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. Teopempt şi Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului; Post) Duminica dinaintea Botezului Domnului Greco-catolice Duminica dinaintea Botezului Domnului. Sf. m. Teopempt şi Teona; Sf. cuv. Sinclitica. Ajunul Botezului Domnului Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 ianuarie
Este cea de-a 5-a zi a anului 2025. Au mai rămas 360 de zile până la sfârşitul anului. Soarele răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 51 m. Luna răsare la 11 h 07 m şi apune la 23 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu)
4 ianuarie - Ziua mondială Braille (ONU)
Ziua mondială pe care ONU o dedică alfabetului Braille este marcată la 4 ianuarie, potrivit Rezoluţiei 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018. Scopul celebrării acestei zile este de a atrage atenţia asupra necesităţii respectării drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere, în special a celui de acces la informaţie, pot
CITATUL ZILEI
"În toate trebuie să ne sfătuim cu cel ce ne e prieten, dar mai întâi trebuie să ne încredinţăm că ne este." - L.A. Seneca, "El libro de oro"/"Cartea de aur" ("Spicuiri din înţelepciunea spaniolă", Editura Albatros, 1976)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 ianuarie
Ortodoxe Soborul Sf. 70 de Apostoli; Sf. Cuv. Teoctist; Sf. Cuv. Apolinaria Greco-catolice Adunarea celor 70 Apostoli; Sf. cuv. Teoctist din Sicilia Romano-catolice Sf. Angela din Foligno, văduvă Soborul Sfinţilor 70 de Apostoli este sărbătorit de Bise
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 ianuarie
Este cea de-a 4-a zi a anului 2025. Au mai rămas 361 de zile până la sfârşitul anului. Soarele răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 50 m. Luna răsare la 10 h 46 m şi apune la 22 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Ruxandra Bratu)
Săptămâna europeană 23 decembrie 2024 - 3 ianuarie 2025
Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 23 decembrie 2024 - 3 ianuarie 2025: Taxele pe energie din Europa agravează problemele cu care se confruntă sectorul industrial, spune preşedintele Eurelectric; UE va propune sancţiuni împotriva "flotei fantomă" a Rusiei; Directiva UE privind încărcătorul comun de tip USB
DOCUMENTAR: 65 de ani de la semnarea Tratatului de întemeire a Comunităţii Europene a Liberului Schimb (4 ianuarie)
Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveţia şi Regatul Unit (UK) au semnat la 4 ianuarie 1960 Tratatul de întemeiere a Comunităţii Europene a Liberului Schimb / Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS). AELS este o organizaţie interguvernamentală care promovează liberul schimb şi integrarea economică între membrii săi, în Europa şi la niv
Accidente rutiere de microbuz, autobuz şi autocar (cronologie 2021-2025)
Un microbuz, în care se aflau şapte persoane, a ieşit, în dimineaţa zilei de 3 ianuarie 2025, în afara părţii carosabile, pe DN 17A între localităţile Vatra Moldoviţei şi Ciumârna.