Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 23 decembrie 2024 - 3 ianuarie 2025: Taxele pe energie din Europa agravează problemele cu care se confruntă sectorul industrial, spune preşedintele Eurelectric; UE va propune sancţiuni împotriva "flotei fantomă" a Rusiei; Directiva UE privind încărcătorul comun de tip USB-C a intrat în vigoare; Polonia preia preşedinţia UE; Comisia Europeană este pregătită pentru oprirea tranzitului gazelor ruseşti via Ucraina.


* Guvernele în căutare de modalităţi prin care să ajute industriile cu probleme din Europa ar trebui să se uite la taxele mari la energie de pe continent, care erodează competitivitatea Europei, a declarat, în 23 decembrie, preşedintele Eurelectric, asociaţie de profil ce reprezintă industria energiei electrice la nivel european, pentru Reuters.

Preşedintele Eurelectric şi directorul general al E.ON, Leonhard Birnbaum a spus că industriile europene mari consumatoare de energie se confruntă cu numeroase probleme, inclusiv faptul că operează pe o piaţă mult mai fragmentată decât cea din China, precum şi faptul că au dificultăţi la accesarea de credite, dar cu toate acestea factorii de decizie care vor să le vină rapid în ajutor ar trebui să elimine din preţurile la energie orice costuri care nu au legătură cu structura sectorului.

Companiile europene din industrie plătesc preţuri la electricitate de două-trei ori mai mari decât cele din SUA. Potrivit unui studiu realizat de centrul de reflexie Bruegel, în anul 2023, taxele au reprezentat în medie 23% din preţurile de retail la electricitate plătite de firmele europene cu un consum mare de energie.

Însă multe din aceste taxe sunt impuse de guvernele naţionale, fiind în afara controlului UE. Negocierile dintre statele membre UE, cu privire la o propunere destinată revizuirii regulilor fiscale din UE în favoarea surselor de energie verde, s-au blocat începând din 2021.

UE va publica, la începutul anului următor, un plan referitor la preţuri accesibile la energie. Însă în condiţiile în care modificarea taxelor s-a blocat, şi o recentă reformă a pieţei europene de electricitate nu a fost încă introdusă de guvernele naţionale, unii diplomaţi au ridicat semne de întrebare cu privire la ce poate oferi Bruxelles-ul.

Luna trecută, preţurile angro la electricitate în Europa au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimul an, chiar dacă rămân cu mult sub vârful atins în 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina şi a redus livrările de gaze spre UE.

Uniunea Industriei Energetice - Eurelectric, cu sediul la Bruxelles, este principalul partener al Comisiei Europene pe probleme energetice, consultat în luarea deciziilor comunitare referitoare la acest domeniu. Eurelectric reprezintă interesele industriei de energie electrică la nivel paneuropean. Asociaţia include 3.500 de companii din Europa, cu o cifră de afaceri totală de peste 627 miliarde de euro, şi acoperă toate problemele majore care afectează acest sector, de la producţia de energie electrică şi pieţele de energie, la reţele de distribuţie, clienţi, precum şi problemele de mediu şi dezvoltare durabilă şi sustenabilitate.


* Uniunea Europeană a ameninţat, în 26 decembrie, că va impune noi sancţiuni împotriva navelor ruseşti, după ce Finlanda a anunţat că investighează un petrolier care a părăsit un port rusesc pentru "sabotaj" asupra unui cablu electric submarin care transporta electricitate de pe teritoriul său către Estonia, potrivit AFP.

În ziua de Crăciun, cablul submarin Estlink 2 a fost deconectat de la reţea, la puţin peste o lună după ce două cabluri de telecomunicaţii au fost secţionate în apele teritoriale suedeze din Marea Baltică.

"Felicităm autorităţile finlandeze pentru acţiunea lor rapidă şi pentru reţinerea navei suspecte", au transmis Comisia Europeană şi şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, adăugând că UE "lucrează" cu Finlanda la "ancheta în curs".

"Flota fantomă" se referă la navele care transportă ţiţei şi produse petroliere ruseşti sub embargo.

Ţările UE au convenit la începutul acestei luni să includă pe lista neagră încă aproximativ 50 de petroliere din "flota fantomă" a Rusiei, care este folosită pentru a eluda sancţiunile occidentale privind războiul din Ucraina.


* Începând cu 28 decembrie 2024, toate telefoanele mobile, tabletele, camerele digitale, consolele portabile de jocuri video, căştile audio, căştile cu microfon, difuzoarele portabile, cititoarele de cărţi electronice, tastaturile, mouse-urile, sistemele portabile de navigaţie şi căştile intraauriculare noi trebuie să fie echipate cu un port de încărcare USB-C, ca urmare a intrării în vigoare a Directivei UE privind încărcătorul comun, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.

Cu toate acestea, în cazul laptop-urilor, termenul este anul 2026.

Potrivit executivului comunitar, încărcătorul comun va reduce numărul de încărcătoare care trebuie cumpărate, va ajuta la minimizarea deşeurilor electronice şi vă va simplifica viaţa de zi cu zi. Astfel, consumatorii vor putea încărca telefonul mobil şi alte dispozitive electronice similare cu un încărcător USB-C, indiferent de marca dispozitivului. De asemenea, consumatorii vor putea cumpăra dispozitive electronice noi fără încărcător. Acest lucru îi va ajuta pe consumatori să economisească aproximativ 250 de milioane euro pe an din achiziţiile inutile de încărcătoare.

Directiva UE privind încărcătorul comun a fost aprobată de Consiliul UE în octombrie 2022. Producătorilor li s-a acordat o perioadă de tranziţie pentru a-şi adapta proiectele şi pentru a asigura conformitatea. Acordul politic la care au ajuns Parlamentul European şi statele membre ale UE stabileşte o perioadă de tranziţie de 24 de luni de la adoptarea oficială pentru a pune încărcătorul comun la dispoziţia tuturor, pentru toate categoriile de produse vizate - cu excepţia laptop-urilor, care vor beneficia de o perioadă de tranziţie de 40 de luni.


* Polonia preia de la Ungaria preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie, schimbare salutată cu uşurare la Bruxelles, nota AFP, în 30 decembrie.

Timp de şase luni, este de aşteptat ca Varşovia să aibă un joc mult mai orientat spre conlucrare decât Budapesta în efortul de a face să progreseze problemele europene - începând cu sprijinul pentru Ucraina, Polonia fiind unul dintre cei mai fervenţi apărători ai acestuia, în timp ce Viktor Orban a stârnit iritarea Bruxellesului cu vizita sa din iulie la Moscova pentru a se întâlni cu Vladimir Putin şi cu iniţiative luate fără concertare.

Exercitată pe rând de fiecare stat membru timp de şase luni, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE are o dimensiune simbolică, dar poate da un impuls blocului celor 27.

Ambiţiile Poloniei ar putea fi, totuşi, limitate de calendarul electoral naţional. În 2025 sunt prevăzute alegeri prezidenţiale, ceea ce l-ar putea încuraja pe Donald Tusk să se arate prudent pe scena europeană.

"Acest lucru constituie un handicap deoarece se află într-o coabitare foarte dificilă", aminteşte un diplomat european. Polonezii "se vor poziţiona întotdeauna în marile probleme în raport cu alegerile prezidenţiale".

Polonia se confruntă cu o coabitare delicată între guvernul pro-european Tusk şi preşedintele conservator Andrzej Duda, apropiat de partidul naţionalist polonez Lege şi Justiţie (PiS) şi care şi-a folosit dreptul de veto faţă de majoritatea iniţiativelor legislative guvernamentale.


* Comisia Europeană a dat asigurări că este pregătită pentru încheierea acordului care reglementează tranzitul gazelor ruseşti via Ucraina, pe fondul criticilor premierului Slovaciei, Robert Fico, potrivit DPA.

Un purtător de cuvânt a declarat, în 30 decembrie, că infrastructura europeană de gaze este suficient de flexibilă pentru a asigura livrarea de gaze din afara Rusiei către Europa Centrală şi de Est, prin rute alternative.

Comisia Europeană a informat că de peste un an lucrează cu statele membre UE pentru a pregăti scenariul fără tranzitul gazelor ruseşti via Ucraina şi a asigura livrări alternative ţărilor afectate.

Măsurile de eficienţă energetică şi extinderea energiei regenerabile au consolidat în ultimii ani securitatea aprovizionării cu gaze a Europei.

Livrările de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina sunt relativ mici. Rusia a transportat aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaze prin Ucraina în 2023 - doar 8% din fluxurile de vârf ale gazului rusesc către Europa prin diferite rute în 2018-2019.

* Nicio livrare de gaz rusesc către Europa prin gazoductele ucrainene nu va mai fi efectuată pe 1 ianuarie, a confirmat, în 31 decembrie, operatorul acestei reţele de conducte, consfinţind astfel sfârşitul acordului de tranzit al gazului rusesc încheiat în 2019 de Ucraina cu compania rusă Gazprom, potrivit agenţiilor AFP şi Reuters.

Potrivit datelor publicate pe website-ul operatorului ucrainean GTSOU, volumul de gaz rusesc prevăzut a fi transportat pentru 1 ianuarie este zero m3. În urma sistării livrărilor de gaz rusesc către Europa prin conductele din Ucraina, aceasta din urmă va pierde anual taxe de tranzit de circa 800 de milioane de dolari, în timp ce Gazprom va pierde vânzări estimate la 5 miliarde de dolari.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a refuzat să prelungească contractul de tranzit cu Gazprom care a expirat pe 31 decembrie 2024, decizie încurajată de Comisia Europeană, care le-a sugerat ţărilor afectate, în special Republica Moldova, Ungaria, Slovacia şi Austria, să se aprovizioneze din alte surse prin patru rute alternative, chiar dacă aceasta ar presupune costuri suplimentare.

Slovacia şi Ungaria, foarte dependente de gazul rusesc, s-au plâns că se vor lovi de dificultăţi de aprovizionare după 31 decembrie, neavând alternative imediate de a înlocui complet gazul rusesc.

Premierul slovac Robert Fico a avut schimburi acide de replici pe acest subiect cu preşedintele ucrainean Zelenski şi a ameninţat că Slovacia va sista furnizarea de energie electrică pentru Ucraina dacă aceasta opreşte tranzitul gazului rusesc. Discuţiile care au continuat nu au condus, cel puţin deocamdată, la o soluţie, deşi au fost avansate mai multe variante de compromis, cum ar fi livrarea de gaz azer în locul celui rusesc.

În acest timp, Republica Moldova a instituit starea de urgenţă în sectorul energetic, întrucât centrala electrică de la Cuciurgan, situată în regiunea separatistă Transnistria şi care produce pe gaz o parte substanţială a necesarului de energie al întregii ţări, nu se va mai putea aproviziona. Situaţia este agravată şi de o dispută financiară cu compania rusă Gazprom legată de datorii de 700 de milioane de dolari revendicate de aceasta, dar nerecunoscute de Chişinău, motiv pentru care compania rusă refuză livrarea gazului către Republica Moldova prin rute alternative. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ruxandra Bratu)