Pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate de duminică, 11 iulie, în Republica Moldova au intrat în linie dreaptă, vineri fiind ultima zi în care candidaţii îşi mai pot face campanie electorală, relatează mass-media de peste Prut.

Comisia Electorală Centrală de la Chişinău le-a reamintit candidaţilor că este strict interzisă campania electorală în ziua dinaintea alegerilor şi în ziua scrutinului.

Astfel, sâmbătă şi duminică nu va fi permisă apariţia candidaţilor în emisiuni televizate sau radiofonice, dar această interdicţie nu se referă la informaţiile deja plasate pe internet şi pe afişele expuse anterior, notează Agora.md.

Candidaţii nu pot efectua virări în/din contul cu menţiunea "Fond electoral".

Foto: (c) DUMITRU DORU/EPA

Continuarea campaniei electorale în cele două zile de către mass-media, candidaţi şi cetăţeni constituie contravenţie administrativă şi se sancţionează cu amendă de la 750 la 1500 de lei aplicată persoanei fizice ori cu amendă de la 1750 la 2500 de lei, aplicată persoanei cu funcţie de răspundere sau concurentului electoral, conform Agora.md.

În total 23 de competitori au fost înregistraţi de Comisia Electorală pentru cele 101 mandate din parlamentul de la Chişinău. Între aceştia, două blocuri electorale, 20 de partide politice şi un candidat independent.

Principalii favoriţi - conform sondajelor - sunt Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS, de dreapta, proprezidenţial) şi Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS). Şanse să intre în parlament au de asemenea Blocul electoral "Renato Usatîi", al fostului primar al oraşului Bălţi, un controversat om de afaceri, care nu-şi ascunde legăturile cu lumea interlopă din Rusia, precum şi Partidul Şor, al fostului primar al Orheiului, Ilan Şor, care reprezintă interesele populaţiei rusofone. De altfel, Ilan Şor nici nu se află pe teritoriul republicii, fiind dat în căutare internaţională după ce a fost inculpat în Dosarul "Furtul miliardului" privind deturnarea a circa un miliard de dolari din sistemul bancar al republicii între 2012 şi 2015, conform publicaţiei Anticorupţie.md.

O noutate a acestor alegeri este participarea filialei Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, pe liste comune cu trei formaţiuni unioniste: Uniunea Salvaţi Basarabia, Partidul Popular Românesc (PPR) şi Partidului Liberal (PL).

Foto: (c) DUMITRU DORU/EPA

Pragul electoral pentru partide este de 5%, iar pentru blocuri electorale de 7%.

Vor fi deschise 2.150 de secţii de votare, dintre care 150 în afara ţării şi 41 pentru cetăţenii cu drept de vot din localităţile din stânga Nistrului. Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puţin de 1/3 din numărul total al alegătorilor, conform Alegeri.md.

Autorităţile de la Chişinău au declarat vineri că sunt pregătite pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate peste hotarele Republicii Moldova. Ministerul de Externe şi Comisia Electorală au subliniat că, la acest scrutin, pentru cetăţenii de peste hotare au fost deschise cele mai multe secţii de votare de până acum, potrivit Radio Chişinău. Aceasta cu toate că Ministerul de Externe ceruse deschiderea a 191 de secţii, iar Comisia electorală a decis într-un final deschiderea a doar 150.

Aproape toate secţiile de votare din străinătate deschise pentru alegerile din 11 iulie au primit câte 5.000 de buletine de vot, numărul maxim admisibil potrivit legii. Mai puţine buletine de vot au fost distribuite doar în câteva misiuni diplomatice ale Republicii Moldova, pe motiv că şi numărul de alegători este de obicei mult mai mic decât la alte secţii de votare. Este vorba despre Japonia, China, Qatar şi Emiratele Arabe Unite, a declarat ministrul de externe în exerciţiu, Aureliu Ciocoi, totodată premier interimar.

Foto: (c) DUMITRU DORU/EPA

Potrivit unor observatori de la Chişinău, pentru prima oară se conturează posibilitatea ca un partid de dreapta - PAS - să câştige suficiente voturi pentru a forma o majoritate în parlament, ceea ce ar face posibil ca preşedintele Maia Sandu să-şi pună în aplicare programul de reforme promis în alegerile prezidenţiale.

PAS beneficiază de capitalul de imagine al Maiei Sandu, care a reuşit să dizolve actualul parlament, dominat de socialiştii proruşi şi aliaţii lor comunişti şi din Partidul Şor, în pofida obstacolelor puse de Partidul Socialist al lui Igor Dodon, care a recurs la proceduri judiciare.

Lupta împotriva corupţiei, pe care şi-a construit campania prezidenţială Maia Sandu, a fost preluată de formaţiunea sa în actuala campanie pentru parlamentare, într-o demonstraţie de afiliere, dar şi într-o încercare de a atrage simpatiile electoratului celorlalte formaţiuni, fie de stânga sau de dreapta, prorus sau preuropean.

În acest sens, Europa Liberă citează două ultime sondaje din această campanie electorală: conform sondajului Asociaţiei Sociologilor şi Demografilor, patru partide ar accede în parlamentul de la Chişinău: PAS, cu 37,4%, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, cu 37,1%, aproape la egalitate cu PAS, plus Partidul Şor, cu 6,8%, şi Platforma "DA" - a lui Andrei Năstase, cu 5,4%.

Foto: (c) DUMITRU DORU/EPA

Barometrul Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului pentru Politici Publice, estimează că în viitorul legislativ ar accede trei formaţiuni: partidul PAS ar obţine peste 43% din voturi, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor - aproape 33%, iar pe locul trei s-ar plasa Partidul Şor cu aproape 8%.

La fel ca în precedentele campanii, socialiştii şi comuniştii au mizat pe cartea antieuropeană şi apropierea de Rusia, speriind electoratul că venirea dreptei la putere va însemna tăierea gazelor şi un "nou război pe Nistru", după cum a declarat Igor Dodon vineri.

Mai mult, "în cazul în care cei de dreapta vor încerca să nu recunoască victoria noastră la parlamentare", vom ieşi la proteste în stradă, a ameninţat Dodon, citat de IPN.

Potrivit analiştilor, cum va arăta viitorul parlament depinde atât de mobilizarea diasporei moldovene din ţările occidentale, cât şi de felul în care va fi "mobilizat" electoratul din Transnistria.AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci, editor: Sorin Popescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

Alegeri în Republica Moldova: Curtea de Apel a decis reducerea numărului de secţii de votare din Transnistria, de la 41 la 12

Alegeri în Republica Moldova: Maia Sandu îi îndeamnă pe cetăţenii moldoveni să iasă la vot, "pentru ordine, bunăstare şi dreptate"