Proiectul de lege al premierului britanic Boris Johnson de a se reveni, cu încălcarea dreptului internaţional, asupra anumitor angajamente asumate în contextul Brexit-ului, a trecut luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida faptului că o parte a taberei conservatoare s-a opus, transmite AFP.

Un afront pentru europeni în mijlocul negocierilor comerciale, proiectul de lege, care conţine dispoziţii controversate privind Irlanda de Nord, a fost aprobat cu 340 de voturi pentru şi 263 împotrivă, după o zi de dezbateri aprinse în Camera Comunelor pe tema Brexitului intrat oficial în vigoare pe 31 ianuarie.

Votul nu constitue o surpriză având în vedere majoritatea confortabilă de care dispune partidul premierului Boris Johnson în camera inferioară a parlamentului britanic, dar continuarea procedurilor parlamentare ar putea fi mai incertă, în special în privinţa examinării, la începutul săptămânii viitoare, a unui amendament ce ar impune o blocare în parlament înaintea oricărei modificări a acordului de părăsire a UE.

Mai este nevoie şi de un vot în Camera Lorzilor, unde există temerea privind riscul ca adoptarea proiectului de lege să afecteze credibilitatea Marii Britanii pe scena internaţională.

Premierul Boris Johnson a venit în Camera Comunelor pentru a-şi susţine propunerea pe care o consideră "esenţială pentru menţinerea integrităţii politice şi economice a Marii Britanii". El a acuzat UE că foloseşte dispoziţiile menite să asigure pacea în Irlanda de Nord ca "pârghie" în negocierile în curs şi că ameninţă să creeze "o frontieră vamală în propria noastră ţară".

Proiectul său de lege reprezintă o "plasă de siguranţă" sau o "poliţă de asigurare" la care Londra nu va trebui să recurgă dacă va ajunge la un acord cu Bruxelles-ul.

"Niciun prim-ministru britanic, niciun guvern, niciun parlament nu ar putea accepta" astfel de condiţii, a argumentat Johnson, răspunzând în special criticilor formulate de cinci dintre predecesorii săi, de la John Major la Theresa May.

Tratatul prevede dispoziţii vamale speciale pentru Irlanda de Nord, menite în special să evite restabilirea unei frontiere fizice între Republica Irlanda, membră a UE şi provincia britanică, în conformitate cu acordul de pace din 1998.

Irlanda de Nord trebuie să respecte, timp de patru ani, anumite dispoziţii europene, în special în ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri. În opinia Londrei, UE ameninţă cu refuzul includerii Marii Britanii pe lista ţărilor autorizate să exporte produse alimentare către acest teritoriu, ceea ce ar împiedica importurile în Irlanda de Nord din restul ţării.

În pofida acestor tensiuni puternice, negocierile cu UE privind viitoarea relaţie comercială urmează să fie reluate marţi la Bruxelles. Discuţiile de până acum nu au avut rezultate semnificative pe două subiecte de interes: respectarea de către Londra a unor norme prin care să se evite crearea unei concurenţe neloiale şi condiţiile accesului în apele britanice pentru pescarii din statele membre UE.

Cele două părţi au afirmat că trebuie convenit un acord în octombrie pentru a se evita impunerea de taxe vamale între Marea Britanie şi blocul european, ceea ce riscă să agraveze criza economică istorică cauzată de pandemia noului coronavirus. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)