Manda: Comisia de control a SRI a adoptat un raport privind folosirea SRI şi ANI de către Maior în scopuri politice
Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, în care se constată că relaţia între cele două instituţii, între 2012-2015, a fost "ilegală", a declarat şeful comisiei, senatorul PSD Claudiu Manda.
El a afirmat că SRI a transmis către ANI 71 de note care vizau în total 600 de persoane, între care miniştri, europarlamentari, deputaţi, senatori, primari, preşedinţi de Consilii judeţene, prefecţi, consilieri de miniştri, directori de Direcţii descentralizate, secretari de primărie.
"Raportul se numeşte: 'Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice'. Cuprinde câteva capitole la care doresc să fac referire, în primul descrie mecanismul de funcţionare dintre SRI şi ANI care este, în opinia comisiei, unul ilegal şi o să explic pe scurt. Legea de înfiinţare a SRI este din 1991, Legea de înfiinţare ANI este din 2007. În 2007 scrie că ANI se poate sesiza fie din oficiu, fie pe baza unei reclamaţii, nu scrie nicăieri că ar trebui să fie informată de un serviciu secret, intern, extern, serviciu militar, etc. Sigur că a început să funcţioneze această relaţie după ce domnul Horia Georgescu a ajuns preşedintele ANI. Încă un lucru care este surprinzător este că toate documentele care plecau de la SRI plecau sau treceau şi pe la Direcţia juridică pentru o viză juridică, toate documentele sau toate notele care au plecat de la SRI către ANI nu au trecut niciunul dintre ele pe la Direcţia juridică, deşi făceau referire la articolele din lege încălcate sau posibil de a le fi încălcat cei care au făcut obiectul sesizărilor", a declarat Claudiu Manda, marţi, într-o conferinţă de presă, la finalul şedinţei Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI.
Senatorul PSD a adăugat că în perioada verificată (...) "între 2012 şi 2015 au fost trimise 71 de note, note secrete, note speciale sau note simple care vizau în total 600 de persoane".
"Şi vorbim aici de miniştri, europarlamentari, deputaţi, senatori, primari, preşedinţi de Consilii judeţene, prefecţi, consilieri de miniştri, directori de Direcţii descentralizate, secretari de primărie etc. Spunem, pe de o parte, că este ilegală această relaţie şi modul de sesizare şi e descris în raport. Pe de altă parte, am observat că sunt cazuri şi rămâne să vedem dacă vom merge mai departe să constatăm şi alte cazuri, dar avem trei exemple, în care, pe de-o parte, în două dintre ele, în diferite momente importante în cariera unui om politic sau oamenilor politici de atunci, pe baza acestui circuit notă de sesizare SRI-sesizare ANI, documentele făcute au încercat să scoată din viaţa politică actori politici. Şi avem şi un treilea exemplu în care domnul George Maior încerca mai degrabă să salveze un politician care avea o astfel de sesizare făcută la ANI. Cele trei exemple sunt Klaus Iohannis, şi am explicat la momentul la care l-am audiat pe domnul Horia Georgescu detalii în acest sens, al doilea Eduard Hellvig şi al treilea exemplu este exemplul domnului Ponta, care a făcut obiectul unei sesizări din partea ANAF-ului, domnul Blejnar era la vremea respectivă, privind o posibilă stare de conflict de interese, după care domnul Blejnar şi domnul Horia Georgescu ne-au confirmat că domnul Maior se interesa de acest subiect şi încerca să-i determine pe cei de la ANI să nu meargă mai departe cu documentul şi cu documentarea şi mai degrabă să închidă dosarul", a declarat Manda.
Şeful comisiei s-a referit şi la concluziile reţinute în raport. "În concluzii spunem că nu ar trebui să existe informări de la SRI către ANI, că ar trebui ca toţi cei 600 să facă obiectul unei note nesecrete pe care să o putem avea şi să o putem prezenta în spaţiul public şi, sigur, mai sunt şi alte propuneri de modificare a legislaţiei în acest sens. (...) Raportul o să-l prezentăm, pentru că s-a discutat pe baza lui, s-au făcut în plenul comisiei propuneri de modificare sau propuneri de completări, când va fi redactat întru totul o să-l punem pe site-ul comisiei, probabil mâine, dacă cei de la staff sunt gata până mâine ", a declarat Manda.
Întrebat cu câte voturi a fost adoptat raportul, el a precizat: "6 la 2".
"Şi există un fel de raport paralel. Deputatul USR are propriul raport, ne-a sesizat să-l introducem ca anexă la raportul comisiei, o să prezentăm Biroului permanent şi raportul paralel al domniei sale", a completat Manda.
Fiind întrebat cum a ajuns comisia la concluzia că, în ceea ce-i priveşte pe Klaus Iohannis şi pe Eduard Hellvig, s-a încercat scoaterea acestora din politică, şeful comisiei pentru controlul activităţii SRI a spus: "E un lucru de precizat, cei doi erau la vremea respectivă membri PNL, am căutat şi am tot încercat să găsesc şi pesedişti, ca să nu pară că vorbim doar de membri PNL".
"Din câte înţeleg, pesediştii nu făceau obiectul sesizării direct SRI -ANI, ci aceştia erau daţi pe bileţele, care trebuie să intre la: 'aici se face dosar şi se merge mai departe'. M-aţi întrebat de ce vorbim de implicarea în carierele politice, în ambele cazuri vorbim de momente din cariera politică. În cazul domnului Iohannis, în momentul în care s-a înscris în PNL a plecat sesizarea de la SRI la ANI care spunea că este într-o stare de incompatibilitate cu vreo 4 ani de zile înainte, în condiţiile în care nu putem să spunem că ar fi cules atunci informaţia cei din SRI, pentru că informaţia era publică. Era o hotărâre a Consiliului local de la Sibiu în care spunea că domnul Klaus Iohannis era şi membru în adunarea generală la SC Pieţe şi Târguri sau, mă rog, cealaltă cu compania de apă. În cazul domnului Hellvig, coincidenţa este legată de faptul că exact în prima zi de campanie ANI spune că s-a constatat acel conflict de interese, vorbim de campania USL, în contextul în care domnul Hellvig, şi la vremea respectivă au fost 5 politicieni, toţi 5 erau posibili miniştri în Guvernul Victor Ponta la vremea respectivă. Este vorba despre Liviu Pop, domnul Hellvig, domnul Silaghi, domnul, actual ambasador de la Londra, Mihalache şi mai era un al cincilea nume. Sigur că este surprinzător ca exact în momentul în care începea campania electorală să apară chestiunea asta, la fel am documentat cazul domnului Hellvig, se face referire într-una dintre note că este incompatibil, că din anul 2004, când a devenit deputat, nu şi-a înregistrat demisia de la firma la care lucra", a afirmat Manda.
Fiind întrebat dacă, faţă de concluziile raportului, este normal ca George Maior să ocupe funcţia de ambasador în SUA, senatorul PSD a răspuns: "Dacă o să vedeţi textul raportului, scrie clar că a încălcat legea, cum scrie clar că a minţit când spune că-l cunoştea vag pe Horia Georgescu, în condiţiile în care din mesajele prezentate îşi vorbeau la per tu, mergeau împreună la petreceri, făceau zile de naştere împreună".
"Dacă mai trebuie sau nu să ocupe o funcţie, am văzut câteva poziţii în spaţiul public în ceea ce-l priveşte pe domnul George Maior, nu este de competenţa comisiei, noi am verificat doar activitatea domniei sale ca director al SRI", a completat Manda. AGERPRES/ (A - autor: Daniel Florea, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bolojan: Cu toate discuțiile din spațiul public, necesitatea ca România să contracteze creditul prin SAFE - evidentă
Necesitatea ca România să contracteze creditul prin SAFE a fost evidentă, cu toate discuțiile care au apărut în spațiul public, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan. 'Consider că, cu toate discuțiile care au apărut în spațiul public, necesitatea ca România să contracteze acest credit a fost evidentă, pe de o
Miruță: România nu mai are nevoie de promisiuni noi; schimbările începute să fie duse până la capăt
România nu mai are nevoie de promisiuni noi, ci ca schimbările începute să fie duse până la capăt, a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), potrivit căruia următorul Guvern, indiferent care va fi acela, trebuie să aibă ca prioritate de la care să nu se abată - curățenie și curaj. ''După aproape u
Ilie Bolojan: Încheierea contractului pe SAFE dintre SRI și Digi nu are nicio legătură cu Guvernul
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că încheierea contractului dintre SRI și compania Digi S.A. pe programul SAFE nu are legătură cu Guvernul, explicând că fiecare autoritate inclusă pe lista de proiecte aferente acestui program și-a negociat, conform prevederilor legale, achizițiile. 'Încheierea acestui contract
Bolojan: Cei care au comunicat pe legea salarizării au creat speranțe de creșteri de salarii; evident că nu se putea
Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat, joi, că a susținut proiectul legii salarizării în privința limitei anvelopei salariale, fără să intre în niciun fel de detalii legate de clase, explicând că cei care au comunicat pe această lege au creat speranțe de creșteri de salarii și oamenii, când au văzut că acestea nu cresc cu cât s-au a
Bolojan, despre alegerile anticipate: PNL nu va bloca o astfel de ipoteză, dacă vom ajunge acolo
Premierul interimar Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal, a declarat joi seară că PNL nu va bloca eventuale alegeri anticipate dacă se va ajunge la o astfel de ipoteză. Întrebat la Euronews România despre varianta alegerilor anticipate, dacă nu se reușește instalarea unui nou Guvern, el a răspuns că, potrivit expe
Bolojan: Vom lucra în perioada următoare să reconstruim PNL; cu siguranță trebuie gândit și la un proiect pentru 2028
Liderul liberalilor, premierul interimar Ilie Bolojan, a afirmat, joi, că PNL va avea o atitudine responsabilă, fie că va fi într-o formă de guvernare sau un opoziție, menționând că va lucra în perioada următoare la reconstruirea partidului și că trebuie gândit un proiect în vederea alegerilor parlamentare din 2028.
Bolojan: E important ca România să meargă înainte; dacă se prelungește criza, voi asigura funcționarea guvernării
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că este pregătit să părăsească Palatul Victoria într-un timp foarte scurt dacă va fi instalat un nou guvern, dar, pe de altă parte, a dat asigurări că în cazul în care criza politică se va prelungi, va asigura conducerea Guvernului în aceeași parametri ca și până acum. &
Bolojan: N-am ce să-mi reproșez în relațiile din coaliție; am fost cât se poate de diplomat, corect, echidistant
Premierul interimar Ilie Bolojan, președintele PNL, a declarat, joi, că nu are nimic ce sa-și reproșeze în relațiile din coaliție și a fost 'cât se poate de diplomat', a 'lucrat corect și echidistant', arătând că PSD a fost cel care a atacat în permanență, nu a respectat înțelegeri și a mințit. El
Ciucu (PNL): Am asistat la deculpabilizarea PSD; discursul anti-partide este de rău augur
Prim-vicepreședintele PNL, Ciprian Ciucu, primar al municipiului București, a criticat, joi, declarația președintelui Nicușor Dan susținută cu ocazia anunțului desemnării lui Eugen Tomac pentru funcția de premier, afirmând că discursul anti-partide este de ''rău augur''. Potrivit acestuia, 'independenții' sunt mai
Mihai Enache (AUR): Prin desemnarea ca premier a lui Eugen Tomac, rolul Parlamentului este ignorat
Liderul deputaților AUR, Mihai Enache, susține că președintele Nicușor Dan ar fi încălcat Constituția prin desemnarea ca premier a lui Eugen Tomac pentru că acesta nu ar beneficia de o susținere parlamentară 'relevantă' și nu poate pretinde că reprezintă voința exprimată de români prin vot. 'Mihai Enache îl acuză
Bolojan (PNL): Probabil luni ne întâlnim cu premierul desemnat; avem rezerve că un guvern tehnocrat va avea rezultate
Premierul interimar Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL), a declarat că la începutul săptămânii viitoare, cel mai probabil luni, conducerea PNL urmează să aibă consultări cu premierul desemnat Eugen Tomac, subliniind că are rezerve în privința unui guvern tehnocrat care să aibă rezultatele necesare pentru țară în perioa
Grupul PACE - Întâi România: Nu oferim cecuri în alb; votul nostru pentru orice cabinet, condiționat
Grupul parlamentar PACE - Întâi România anunță că nu oferă 'cecuri în alb' niciunui guvern, iar votul de învestire a cabinetului lui Eugen Tomac va fi condiționat de acceptarea 'a trei linii roșii fundamentale'. 'Grupul parlamentar PACE - Întâi România ia act de desemnarea domnului Eugen Tomac
Ministrul Cseke Attila: Într-o săptămână vom atinge jalonul PNRR de 4.500 de locuri create în creșe
Ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a anunțat, joi, la Bălăușeri, cu prilejul inaugurării celei de-a 71-a creșă construită prin programul 'Sfânta Ana', că într-o săptămână va fi atins jalonul de 4.500 de locuri noi în creșe, prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Motreanu (PNL): Eugen Tomac nu are o cotă de încredere ridicată și nici expertiză economică sau administrativă
Eugen Tomac este un europarlamentar eficient și un om de bună-credință, dar nu îndeplinește nici măcar una dintre cele două condiții necesare pentru a fi premier în momentul actual - încredere publică ridicată sau expertiză tehnică ori administrativă, a declarat joi secretarul general al PNL, Dan Motreanu. Potrivit acestuia, Tomac reprezintă
Abrudean: E nevoie de un Guvern care nu abandonează, diluează reformele; o soluție tehnocrată riscă să prelungească incertitudinea politică
România are nevoie de un Guvern care nu 'abandonează' sau 'diluează' reformele și disciplina bugetară, a declarat, joi, președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, care a subliniat că este necesar un Cabinet 'cu legitimitate politică' și capacitatea de a construi majorități funcționale. 'Avem nevoie de un Guvern care NU











