Uniunea Salvaţi România a susţinut şi iniţiat, de-a lungul anului 2018, acţiuni de protest, fie în Parlament, fie în stradă, faţă de modificarea legilor justiţiei şi a Codurilor penale, implicându-se totodată în strângerea a un milion de semnături pentru revizuirea Constituţiei în campania ''Fără penali în funcţii publice''.

* Pe 29 martie a început strângerea de semnături pentru iniţiativa "Fără penali în funcţii publice", după ce aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial.

Liderii şi membrii USR s-au implicat activ în strângerea semnăturilor, alături de reprezentanţi ai grupului REZISTENŢA, Forumului Democrat al Germanilor din România şi a numeroase ONG-uri şi grupuri civice din România.

"Campania 'Fără Penali' a ajuns să fie un fenomen social. În ultimele luni am vorbit cu cetăţeni de toate vârstele, din toate colţurile ţării, simpatizanţi ai partidului, membri sau lideri ai partidelor politice. Nu sunt două Românii, e una singură, a oamenilor cinstiţi care vor o lege egală pentru toţi şi un viitor pentru ei şi copiii lor. Toţi au semnat cu furie, încredere sau speranţă. În ultimele luni am simţit că cetăţenii vor să-şi facă vocea auzită, iar primul strigăt este prin mesajul iniţiativei Fără Penali. Astăzi, un milion de români consideră că România trebuie guvernată altfel, mai responsabil şi mai atent. Împreună suntem o forţă şi împreună putem salva România", a declarat preşedintele USR Dan Barna.

Iniţiativa propune introducerea unui nou alineat la Art. 37 din Constituţie care prevede că "nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".

Iniţiativa cetăţenească a strâns, până pe 21 august, un milion de semnături de la români din ţară şi din străinătate, în condiţiile în care pentru a fi validată avea nevoie de 500.000 de semnături, strânse în şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.

În campanie au fost implicaţi peste 5.000 de voluntari din ţară şi din diaspora, iar la succesul iniţiativei a contribuit şi semnalul transmis de actorii români, dar şi de bloggeri, farmacişti sau pensionari care au ieşit în Piaţa Universităţii, au precizat organizatorii.

În 20 şi 21 septembrie, USR a depus la Parlament 850.000 de semnături validate, strânse pentru iniţiativa "Fără penali în funcţii publice", iar în 26 octombrie a anunţat că Parlamentul înaintează iniţiativa cetăţenească "Fără Penali în funcţii publice" la Curtea Constituţională pentru controlul de constituţionalitate.

În 13 decembrie, liderul USR, Dan Barna, l-a acuzat pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, că încearcă să blocheze iniţiativa "Fără penali" la nivelul secretariatului Parlamentului, precizând că iniţiativa nu a fost trimisă încă la Curtea Constituţională.

* Liderii USR au susţinut, pe parcursul anului, protestele care au avut loc în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară pe tema justiţiei. Aceştia şi-au anunţat şi susţinerea şi faţă de activitatea DNA şi a Laurei Codruţa Kovesi la conducerea acestei instituţii şi au condamnat decizia luată de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, de a propune revocarea acesteia din funcţie.

De asemenea, parlamentarii USR au iniţiat mai multe proteste în Parlament faţă de proiectele de modificare a legilor justiţiei şi a Codurilor penale, pe care le-au atacat de mai multe ori la Curtea Constituţională.

În 20 martie, la dezbaterea a modificărilor aduse Legilor 303/2004 privind statutul magistraţilor, 304/2004 privind organizarea judiciară şi 317/2004 privind CSM, deputaţii USR s-au aşezat în faţa tribunei din Camera Deputaţilor în semn de protest, purtând tricouri albe cu mesajul "#fără penali".

USR a organizat proteste şi în Senat la adoptarea legilor justiţiei.

În 26 martie, senatorii USR au afişat pancarte galbene sub forma unei palme inscripţionate cu textul "Toţi pentru justiţie", susţinând că dezbaterea a fost "un simulacru", iar regulamentul "nu a fost respectat în nenumărate rânduri". Pancartele galbene au stat "la vedere" în timpul dezbaterilor pe legile Justiţiei, pe pupitrele senatorilor USR.

Parlamentarii USR au organizat proteste şi cu ocazia dezbaterilor la modificările aduse Codului de procedură penală şi Codului penal, pe care le-au criticat vehement. Deputatul USR Stelian Ion a susţinut că, prin noile modificări propuse de PSD - ALDE, infractorii doresc crearea unui stat mafiot, proiectele de lege fiind "deosebit de periculoase".

În 20 iunie, reprezentanţi ai USR au înlesnit intrarea în Parlament a mai multor persoane din grupul #Rezist, care au protestat aproximativ o oră pe holul sălii de plen în timpul discursului premierului Viorica Dăncilă pe tema stadiul procesului de pregătire pentru preluarea de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului UE. Cele nouă persoane au strigat: "Cuib de hoţi şi mafioţi!"; "DNA să vină să vă ia!"; "Ruşine să vă fie!"; "Viorica fă ceva, Dragnea dă-ţi demisia!" şi au venit cu afişe având mesaje: "Democraţia moare, România trezeşte-te!"; "Codul penal sau codul penalului". Protestatarii s-au aşezat pe covor atunvi când staff-ul Camerei a încercat să-i evacueze.

"Parlamentul este un spaţiu public, în care cetăţenii au dreptul să asiste la dezbaterile care privesc viitorul ţării. Nu este nicio problemă, este dreptul cetăţenilor de a asista la lucrările Parlamentului şi de a-şi exprima puncte de vedere. Faptul că nişte cetăţeni au venit astăzi în Parlamentul României să protesteze nu ar trebui să mire majoritatea care agresează efectiv statul român de un an şi jumătate. Adică asta înseamnă asumarea relaţiei cu România reală", a afirmat Dan Barna.

În 25 iunie, parlamentarii formaţiunii au intrat în grevă japoneză, purtând banderole cu mesajul "Fără penali". "Astăzi vom distribui colegilor parlamentari PSD scrisoarea care a fost depusă la liderul de grup, prin care le cerem să îi retragă sprijinul parlamentar domnului Liviu Dragnea, pentru că situaţia în care se află domnul Dragnea încalcă însăşi Codul de conduită al PSD. Atunci, dacă acest partid pretinde că guvernează pentru România şi nu exclusiv pentru Liviu Dragnea, cum a dovedit în ultimul an şi jumătate, va trebui să respecte propriile reguli, dacă nu regulile statului", a declarat Dan Barna, la Parlament.

Reprezentanţi ai USR au participat la protestul organizat în 10 august, iar ulterior au criticat intervenţia forţelor de ordine. Deputatul USR Stelian Ion şi Doru Oprea, rănit la protestul de pe 10 august, au depus plângere la Parchetul General în legătură cu evenimentele din Piaţa Victoriei. De asemenea, deputaţii USR au intrat în prima şedinţă de plen din a doua sesiune a anului, purtând măşti medicale, preşedintele partidului, Dan Barna, precizând că acest gest simbolizează solidaritatea cu "zecile de mii de românii care au fost gazaţi şi bătuţi" la mitingul din 10 august.

* Pe parcursul celor două sesiuni parlamentare, USR a sesizat Curtea Constituţională, alături de celelalte partide din opoziţie, nu doar pe legile justiţiei şi Codurile penale, ci şi în legătură cu alte acte normative, printre care modificările aduse Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, modificările aduse Legii referendumului, legea privind finanţarea partidelor politice, proiectul de lege privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) sau Codul administrativ.

* USR a semnat, alături de PNL şi PMP, două moţiuni de cenzură la adresa Cabinetului Dăncilă, depuse fiecare la finalul celor două sesiuni parlamentare.

Moţiunea de cenzură "Demiterea guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgenţă naţională!" a fost dezbătută şi respinsă în 27 iunie de plenul Parlamentului, iar, în paralel, liderii formaţiunilor politice din Opoziţie au participat la mitingul organizat în faţa Parlamentului împotriva Guvernului.

A doua moţiune de cenzură, intitulată "Ajunge! Guvernul Dragnea - Dăncilă, ruşinea României!", a fost dezbătută şi respinsă de Parlament în 20 decembrie. Doar 161 de parlamentari au fost în favoarea moţiunii, în timp ce reprezentanţii PSD, ALDE şi UDMR nu au votat.

Chiar în ziua depunerii moţiunii, liderii USR au solicitat şi au avut o întâlnire cu premierului Dăncilă pe tema ordonanţei de urgenţă care ar urma să fie dată pentru modificarea Codurilor penale, pentru a avertiza că ar crea în România o criză socială fără precedent, care ar acoperi cu totul perspectiva preluării Preşedinţiei ţării noastre la Consiliului UE.

"Juriştii grupului USR au realizat o analiză asupra modificărilor recente ale legislaţiei penale care, deşi au fost declarate constituţionale de către judecătorii Curţii Constituţionale, nu sunt oportune şi vor pune în pericol siguranţa naţională. Nu există nicio urgenţă pentru a modifica legislaţia penală prin OUG, ambele coduri trebuie dezbătute în Parlament, aşa cum este normal într-un stat democratic. Vă reamintim că Uniunea Europeană şi în special Comisia de la Veneţia au recomandat României ca legile de modificare a Codului penal şi de procedură penală să fie dezbătute cu specialiştii în domeniu şi întreaga societate civilă", i-a transmis preşedintele USR premierului Viorica Dăncilă.

* O altă acţiune a USR în Parlament a fost aceea de a cere demisia lui Liviu Dragnea de la conducerea Camerei Deputaţilor, după decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul "DGASPC Teleorman". Parlamentarii formaţiunii s-au alăturat demersului PNL de revocare din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a vicepreşedintelui Florin Iordache, demers care nu a avut un rezultat până la finalul anului.

* USR s-a poziţionat împotriva referendumului organizat în perioada 6-7 octombrie pentru modificarea Constituţiei pe tema redefinirii familiei, iar acest lucru a dus la demisia unor parlamentari ai partidului. Deputatul Matei Dobrovie a demisionat din USR, acuzând faptul că partidul a fost "deturnat" de un grup care "a folosit o temă sensibilă, divizivă, cea a familiei, pentru a prelua puterea".

Dan Barna a afirmat că un referendum pentru redefinirea familiei, ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, este o "perdea de fum", el precizând că România nu are în acest moment o problemă cu privire la acest subiect.

"Acest guvern este un guvern care trebuie să plece, este un guvern căruia îi cerem demisia pentru că acest guvern a aruncat 40 de milioane pe o fantasmă. O clasă politică responsabilă nu ar trebui să facă referendumuri care fragmentează societatea, care aduc o ruptură în societate", a spus liderul USR după eşecul referendumului.

* USR a acţionat şi în planul administraţiei Capitalei, făcând demersuri pentru anularea tuturor hotărârilor de înfiinţare a Companiilor Municipale şi lansând mai multe petiţii.

În 13 martie, Uniunea Salvaţi România a lansat o petiţie pentru deschiderea terenului din jurul Casei Poporului către cetăţeni şi organizarea unui concurs internaţional de urbanism şi peisagistică pentru amenajarea spaţiului ca parc public, iar în 7 mai a fost lansată petiţia "Salvaţi Pădurea Băneasa!", împotriva construirii unui drum public în zonă. Capitala este un "eşec urbanistic", se construiesc cartiere noi care nu au utilităţi, iar planificarea se face de către investitori privaţi, a susţinut Roxana Wring, preşedinte USR Bucureşti şi consilier municipal.

În 22 noiembrie, Curtea de Apel Bucureşti a decis anularea tuturor hotărârilor de înfiinţare a Companiilor Municipale, a anunţat Uniunea Salvaţi România. "Soluţia este definitivă şi vine la capătul unui proces iniţiat de USR Bucureşti în anul 2017. Consilierii municipali USR au contestat înfiinţarea acestor companii pe motiv că hotărârile au fost adoptate ilegal. Mai precis, ele au fost adoptate cu votul a jumătate plus unu din numărul total de consilieri, şi nu cu votul a două treimi, aşa cum ar fi fost nevoie pentru astfel de proiecte care privesc patrimoniul Capitalei", a precizat USR.

* În 29 noiembrie, USR şi-a ales candidaţii la europarlamentare, în fruntea listei aflându-se deputatul Cristian Ghinea şi consilierul local Sector 1 Clotilde Armand. Următoarele locuri au fost ocupate de către: Nicolae Ştefănuţă (Sibiu), Vlad Botoş (Arad), Vlad Gheorghe (Sector 6), Reniuţ Naomi (Braşov), Radu Ghelmez (diaspora), Radu Mihaiu (Sector 2), Iulian Lorincz (diaspora) şi Adriana Cristian (Cluj).

Alegerile au avut loc printr-un referendum intern, în cursă fiind înscrişi peste 80 de membri ai partidului, iar campania internă s-a desfăşurat timp de două luni, începând cu 1 octombrie şi până pe 29 noiembrie şi a inclus dezbateri, prezentări şi turnee de promovare a candidaţilor.

"Alegerile interne din USR sunt un spectacol al democraţiei, un proces cu care ne mândrim, o premieră pentru politica românească. USR dovedeşte din nou că este cel mai transparent şi mai democratic partid din România, în care fiecare membru participă la deciziile importante", a declarat Dan Barna.

De-a lungul campaniei, preşedintele USR şi Dacian Cioloş au avut discuţii privind posibilitatea prezentării unei liste comune la alegerile europarlamentare, Barna afirmând că peste 70% din electoratul USR doreşte liste comune cu partidul lui Cioloş. Această idee a fost abandonată, fiind mai mulţi contestatari în USR.

* Cele două formaţiuni - USR şi Mişcarea România Împreună - conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş au colaborat pe mai multe campanii, printre care iniţiativa "Fără penali în funcţii publice" şi "Oameni noi în politică".

În 11 mai, liderii celor două formaţiuni au anunţat lansarea programului "Valea Jiului - perspective de dezvoltare durabilă", cu scopul de identificare a problemelor zonei şi elaborare de proiecte care să contribuie la îmbunătăţirea vieţii locuitorilor.

În 11 septembrie, USR, Mişcarea România Împreună şi mai multe organizaţii civice au lansat o nouă campanie de strângere de semnături pentru o iniţiativă de reformă a legislaţiei electorale, prin care se doreşte revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor sau eliminarea pragurilor electorale pentru alegerile locale şi europarlamentare.

În 9 decembrie, liderul USR susţinea că sunt discuţii în mod regulat între USR şi partidul lui Dacian Cioloş, Mişcarea România Împreună. "Ne întâlnim deja de două-trei ori pe lună, încercăm să definim o variantă de colaborare, să vedem care e cea mai bună, analizând rezultatele din sondaje, opiniile şi discuţiile pe care le avem fiecare dintre noi în cadrul organizaţiilor", a spus Barna.

* În 15 decembrie, Dacian Cioloş a anunţat, însă, lansarea unui nou partid - Partidul Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii (PLUS), care va lua locul Mişcării România Împreună, iar Dan Barna a spus că acest partid va continua să fie partenerul USR.

"Ei vor continua să fie partenerii noştri cei mai apropiaţi. Ştiu că USR şi PLUS au aceleaşi obiective, de a salva România de corupţie şi sărăcie. Trebuie să ne implicăm toţi în lupta pentru Europa, pentru civilizaţie, pentru bunăstarea oamenilor cinstiţi din România. Va trebui să luptăm împreună, fără compromisuri, împotriva corupţiei şi grupului infracţional organizat PSD-ALDE ce încearcă să ne îndepărteze de Uniunea Europeană", a susţinut Barna. AGERPRES/(AS - autor: Alina Novăceanu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)