Caru' cu Bere, clădire monument istoric de pe strada Stavropoleos nr. 5, realizată conform planurilor arhitectului de origine poloneză Zigfried Kofsinsky, implicat şi în lucrările de la Castelul Peleş, continuă să fie, după mai bine de un secol de existenţă, o prezenţă impunătoare în Centrul Vechi al Capitalei, aspirând însă şi la statutul de gazdă pentru activităţi cu caracter cultural.

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

În timp ce clientela cosmopolită, în concordanţă cu viziunea fondatorului, se adună şi acum în jurul meselor octogonale ale restaurantului, devenite emblematice pentru acest local, la etajele superioare se desfăşoară ample lucrări de consolidare şi de reamenajare interioară. Spaţiile generoase, cu suprafeţe de 300 de metri pătraţi la fiecare nivel (două etaje plus mansardă), care odinioară găzduiau familia proprietarului şi parte din angajaţii veniţi din Ardeal, urmează să aibă o destinaţie culturală (întruniri, conferinţe, expoziţii, proiecţii de film, audiţii muzicale).

Niculae Mircea, unul dintre nepoţii celui care a fost fondatorul clădirii, urmăreşte îndeaproape lucrările. În vârstă de 81 de ani, având specializarea de inginer constructor de baraje, acesta dezbate cu arhitectul Dan Oproiu, cu şeful de şantier, ing. Claudiu Matei, şi cu ceilalţi tehnicieni orice detaliu.

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

În calitatea sa de coproprietar al clădirii, ne povesteşte că restaurantul a fost dat în folosinţă de către bunicul său, Nicolae Mircea (al cărui nume l-a moştenit), pe când acesta avea 31 de ani. Tot aici au crescut cei trei copii ai fondatorului, dar şi trei dintre cei cinci nepoţi . Niculae Mircea a copilărit aici şi a rămas în continuare cu părinţii, chiar şi după ce Caru' cu Bere a fost luat de către stat.

"După rechiziţie, în această clădire au funcţionat nişte birouri, după care au locuit vreo 17-18 familii, înghesuite, într-o situaţie total precară, fapt care a şi adus clădirea într-o stare avansată de degradare. ICRAL, ca administrator, s-a ocupat prea puţin să repare câte ceva. Parchetul de la etajul întâi era udat de ploaia care trecea prin tavan, prin mansardă şi prin etajul doi", povesteşte el.

Sursa foto: (c) MIHAI ALEXE / AGERPRES FOTO

Lucrările de consolidare au vizat în prima etapă faţada, care a fost cea mai afectată, deoarece balcoanele şi elementele ornamentale, neîntreţinute în timp, s-au degradat semnificativ în decursul celor peste o sută de ani de existenţă. În acest moment, fiecare nivel, cu excepţia parterului, a fost pus în siguranţă prin consolidări structurale şi reconfigurarea spaţiilor.

Niculae Mircea admite că "lucrările merg încet", ca urmare a atenţiei deosebite acordate caracteristicilor de monument istoric, dar şi din cauza traseului complicat al avizelor şi dificultăţilor financiare, fiind vorba despre o investiţie privată, susţinută integral de coproprietari. Vorbind despre motivele care îl determină să continue cu atâta dăruire lucrările de reabilitare, inginerul Niculae Mircea evocă anul 1924, când s-a realizat extinderea Carului cu Bere, prin includerea, dinspre str. Lipscani, a două magazine învecinate. În acest fel, localul nu doar s-a extins, ci a obţinut o deschidere spre Lipscani, principala arteră comercială a oraşului, din acele vremuri. Momentul respectiv a fost marcat printr-un act comemorativ, în care au fost menţionaţi arhitectul, pictorii şi constructorii implicaţi în extinderea localului, unii dintre ei făcând parte şi din echipa care a lucrat anii 1898-1899, atunci când a fost inaugurată clădirea. Documentul a fost scris şi semnat de către capul familiei, Nicolae Mircea, soţia şi cei trei copii ai lor - Livia, Marioara şi Radu (părinţii celor care au reuşit să readucă localul în familie).

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

"Acest lucru îţi transmite peste timp o responsabilitate şi-ţi impune un respect pentru înaintaşi. Astăzi ne străduim să păstrăm un nivel calitativ şi estetic în tot ceea ce realizăm, având în vedere exemplul şi rigoarea înaintaşilor. Mesele octogonale, fără faţă de masă, se păstrează şi astăzi, la fel ca pe vremuri, când tineri sau pensionari aveau ocazia să stea, fără stânjeneală, alături de magistraţi, scriitori sau actori, pentru a se bucura de o halbă de bere şi de calitatea produselor localului. Dar într-o ambianţă arhitecturală deosebită", explică el.


* O "catedrală" a berii

Potrivit lui Niculae Mircea, clădirea Carului cu Bere s-a evidenţiat de la început în peisajul dominat de cârciumile în stil tradiţional, în contextul în care clădirile monumentale precum CEC-ul, Muzeul Naţional de Istorie a României, sediul Băncii Naţionale şi al fostei bănci Chrissoveloni, fosta clădire a Bursei, Mănăstirea Stavropoleos şi Biserica Zlătari, au impus la rândul lor "o anumită ţinută".

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Astăzi, clădirea figurează în "Lista monumentelor istorice" la poziţia 2054, cod B-II-m-B-19728.

"Dintr-un grup de vizitatori italieni, s-a pus întrebarea dacă nu cumva aici a fost o biserică înainte. Şi le-am spus: 'Biserică n-a fost, dar, dacă vreţi, azi putem să o definim ca o catedrală a berii'. Pentru că, aşa cum vedeţi, toată lumea este impresionată de decoraţiunile din interiorul parterului", a povestit Niculae Mircea.

Sursa foto: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Arhitectul Dan Oproiu precizează că noua clădire a surprins prin stilul său, în condiţiile în care majoritatea construcţiilor realizate spre sfârşitul secolului XIX erau inspirate de şcoala franceză. Caru' cu Bere s-a remarcat prin compoziţia asimetrică a faţadei - marcată de un turn în consolă cu acoperişul în fleşă şi prin elementele decorative neogotice. Totodată, decoraţiunea interioară a restaurantului, mobilierul, lambriurile şi picturile murale se încadrează în Arta 1900.

Sursa foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES FOTO

Picturile de pe pereţi redau scene bucolice din lumea nobilimii germane. Stucomarmura a fost realizată de către fraţii Axerio, veniţi din Italia, care s-au remarcat prin lucrările de la Ateneu, de la Banca Naţională sau de la CEC. La baza scării din lemn care conduce la supanta din dreapta se află statuia din lemn a lui moş Ghiţă, pivnicer conştiincios la începuturile existenţei Carului cu Bere.

Cu ocazia extinderii din 1924, în arcul central a fost înscris crezul moral al lui Nicolae Mircea: "Prin muncă, răbdare, energie şi cinste la idealul dorit/ Cu credinţa şi voinţa lui Dumnezeu toate se îndeplinesc". De asemenea, în axul spaţiului central se află bustul din bronz al fondatorului Nicolae Mircea, realizat în anul 1935 de către sculptorul Ion Stanea, amplasat în anul 2006, cu prilejul redeschiderii localului.

Sursa foto: CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Printre cei care au trecut pragul berăriei s-au numărat I.L. Caragiale, fiul său Mateiu; Alexandru Vlahuţă, Alexandru Macedonski, Barbu Ştefănescu Delavrancea, George Coşbuc, dar şi fiul său, Alexandru; Şt. O. Iosif, Onisifor Ghibu, Vasile Lucaciu, Ionel Brătianu, Alexandru Davila, Octavian Goga, fraţii Ionel şi Al. O. (Păstorel) Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Ion Barbu, Zaharia Bârsan, Ioan Slavici, Ilarie Chendi. Mai recent: prinţul moştenitor al Japoniei, Naruhito; Jon Voight, Demi Moore, Rolling Stones, Jean Paul Belmondo.

Firma "Caru cu Bere", menţionată în Anuarul lui Frederic Dame, din 1879, are începuturile într-o prăvălie din Hanul Zlătari, deschisă de ardeleanul Ion Căbăşanu, ajutat de nepoţii săi, fraţii Mircea (Ion, Gheorghe şi Nicolae), originari din comuna Caţa (zona Rupea-Sighişoara). Construcţia actualului local Caru' cu Bere a fost ridicată douăzeci de ani mai târziu, în 1899, de Nicolae Mircea şi fratele lui mai mic, Victor. AGERPRES/ (AS - autor: Irinela Vişan, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)