În județul Dolj, majoritatea bibliotecilor din mediul rural și mic urban nu sunt doar locuri unde oamenii împrumută cărți, ci încearcă să se adapteze la nevoile comunităților locale, fiind și centre de cultură, educație și incluziune socială. Două astfel de exemple sunt Biblioteca Comunală Plenița și Biblioteca Orășenească 'Mircea Radina' din Segarcea, unele din cele mai vechi biblioteci din județ, fiind conduse cu pasiune de oameni dedicați, care se confruntă atât cu provocările erei digitale, cât și cu bugete restrânse.

'Biblioteca Comunală Plenița funcționează din anul 1937, în fostul Cămin Cultural construit în anul în anul 1928, condus de profesorul de limba română, Ion Matei. În anul 1938 în bibliotecă existau 3.500 volume, aparținând scriitorilor români și străini. Biblioteca Comunală Plenița, ca bibliotecă publică, joacă un rol important în comunitățile deservite, alături de celelalte servicii publice care contribuie la dezvoltarea personală a utilizatorilor prin educația formală, pe parcursul vieții, prin activitățile desfășurate la finalul orelor de curs', a relatat, pentru AGERPRES, Alina Chirilă, singurul angajat al Bibliotecii Comunale Plenița.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Cu un fond actual de 12.443 de volume, ce acoperă domenii diverse - literatură română și universală, istorie, geografie, științe - biblioteca servește 550 de cititori activi, majoritatea copii și tineri.

'Biblioteca noastră nu este doar un loc de lectură, ci un spațiu unde comunitatea se întâlnește, socializează și învață. Organizăm evenimente culturale și educative pentru toate vârstele, de la lecturi tematice și activități artistice pentru copii, până la cursuri de competențe digitale pentru adulți', explică bibliotecara Alina Chirilă.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Printre cele mai împrumutate și căutate cărți sunt cele semnate de J.K.Rowling, Jeff Kinney, John Boyne, Erin Hunter etc. De asemenea, sunt căutate și operele unor scriitori români moderni precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, George Călinescu și Hortensia Papadat-Bengescu, dar și atlase, enciclopedii și cărți educative. Biblioteca a beneficiat de dotări digitale recente cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transformându-se într-un hub de învățare digitală pentru comunitate.

'În cadrul bibliotecii noastre s-au derulat o multitudine de activități culturale unde elevii au fost antrenați în activități de lectură, de desen, diverse jocuri pe calculator de creativitate, unde li s-a explicat cât este important ca elevii să citească de plăcere și cum să relaționeze cu textul, dezvoltând practici diversificate de lectură', afirmă Alina Chirilă.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Concurența tehnologică care atrage tinerii către telefoane și tablete reprezintă una dintre provocările pe care era digitalizării a adus-o bibliotecilor. În afară de asta, bibliotecile din mediul rural se confruntă și cu bugete restrânse pentru achiziția de cărți. Cu toate acestea, interesul pentru lectură este în creștere la Plenița, iar poveștile de succes ale copiilor care descoperă bucuria cititului confirmă valoarea unei biblioteci în mediul rural.

'O experiență care m-a marcat foarte mult în activitatea mea de bibliotecar a fost când o fetiță, care venea rar la bibliotecă din cauza handicapului său, a venit la mine într-o zi și mi-a spus că ar vrea să citească, dar nu știe de unde să înceapă. Am început să-i recomand cărți potrivite pentru vârsta și gusturile ei și am discutat cu ea despre poveștile pe care le citea. În timp, am văzut cum s-a transformat, cum a devenit mai încrezătoare, vorbea mai ușor și povestea despre cărțile citite. Acel moment m-a făcut să realizez câtă importanță poartă biblioteca în comunitate, aceasta nefiind doar despre cărți, ci despre oameni, despre a inspira curiozitate și a crea încredere', își amintește Alina Chirilă.

Ea susține că interesul comunității rurale pentru lectură este în creștere în ultimii ani, datorită faptului că tinerii au început să conștientizeze că lectura rămâne una dintre cele mai intense și mai educative activități și cu cât se apropie mai devreme de lectură, cu atât mai importante și mai durabile vor fi efectele ei în domeniul limbajului, al comunicării și al socializării.

'Chiar dacă au apărut atâtea surse electronice de informare, cartea e recunoscută ca fiind modul cel mai bun de informare. Este absolut necesar ca tinerii să citească de plăcere și să înțeleagă textul. În fond, lectura nu este doar despre cărți sau teme date la școală, ci și despre a descoperi lumi noi, a înțelege oameni și a învăța să gândești liber. Fiecare carte e o șansă de a călători fără să pleci din loc, de a visa, de a găsi răspunsuri la întrebări pe care nici nu știai că le ai. Citind, descoperim cine suntem și cine am putea deveni, iar asta e un dar pe care nicio tehnologie nu-l poate lua', arată bibliotecara Alina Chirilă.

Biblioteca din Plenița este și loc de întâlnire pentru diferite categorii sociale, fiindcă oferă Internet gratuit pentru comunitate. De asemenea, există persoane fără posibilități care vin la bibliotecă și comunică cu familia plecată peste hotare.

Alina Chirilă vede biblioteca din viitor ca un spațiu în care să poată fi combinat suportul fizic cu cel electronic, cu modernizarea colecțiilor, cu un spațiu digitalizat și cu săli de studiu mai spațioase și luminoase.

'Pentru ca o bibliotecă să își poată continua activitatea este necesară susținerea din partea autorităților locale, e nevoie să fie îmbunătățită relația dintre bibliotecă și categoriile de public, dar și munca în echipă pot face ca bibliotecarii să fie performanți în relația cu utilizatorul, precum și în diverse proiecte. Implicarea membrilor comunității și sprijinirea bibliotecarilor, pentru a face din bibliotecă mai mult decât un loc de lectură, o adevărată inimă a comunității', mai spune Alina Chirilă.

***

La Segarcea, Biblioteca Orășenească 'Mircea Radina' funcționează din 1923 și are acum un fond de 40.303 volume, acoperind toate domeniile. Are un singur angajat - femeia de serviciu, postul de bibliotecar fiindu-i delegat inspectorului pe ramura de cultură din aparatul de specialitate al primarului, Răzvan Andronache.

'În 1923, Biblioteca Orășenească 'Mircea Radina' a fost înființată la inițiativa membrilor Centrului Studențesc Doljean. Inițial s-a numit Biblioteca Comunală 'Ferdinand I', urmând ca, odată cu declararea localității ca oraș în 1968, să devină Biblioteca Orășenească Segarcea. În anul 2000, la inițiativa colectivului bibliotecii, Consiliul Local Segarcea hotărăște atribuirea numelui scriitorului Mircea Radina - fiu al localității, denumire sub care funcționează și azi', a relatat Răzvan Andronache, pentru AGERPRES.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Deși și aici biblioteca se confruntă cu provocări legate de migrația copiilor de la carte la telefon sau calculator, aceasta joacă un rol central în viața culturală a localității. La bibliotecă au loc lansări de carte, cercuri de lectură, spectacole, expoziții de desen etc. În afara activității propriu-zise, biblioteca are parteneriate cu Casa de Cultură și Liceul Tehnologic Segarcea prin intermediul cărora se fac o mulțime de activități cu elevii (zile de lectură, conferințe, concursuri între clase, serbări etc.).

'Avem o colaborare foarte bună cu Liceul Tehnologic Segarcea prin parteneriatele pe care le încheiem cu diferiți profesori și educatori. De exemplu, prima activitate a anului realizată împreună cu școala a fost expoziția de desen și poezie cu ocazia Zilei Culturii Naționale. Pe parcursul anului am colaborat la activități specifice de Ziua Copilului, serbări, vizite de lucru la bibliotecă unde, în funcție de vârsta copiilor, am ales o temă de discuție pe care am dezvoltat-o împreună. Cele mai recente teme au fost fenomenul de bullying discutat cu copii de clasa a-V-a și a-VI-a, unde, în urma vizionării unui scurt metraj despre bullying, am reușit să identificăm împreună astfel de fenomene în școală și chiar în propria clasă. Copiii au conștientizat ce înseamnă acest fenomen și cât este de nociv pentru ei. O altă vizită de lucru a adus în discuție tema carierei discutată cu elevii din clasele a-X-a și a-XI-a. S-a discutat despre cât este de important să te cunoști pe tine însuți atunci când îți alegi o meserie sau profesie. Avem o colaborare foarte bună cu primăria care, în funcție de buget, ne sprijină în realizarea activităților pe care ni le propunem, atât biblioteca cât și casa de cultură', a mai spus Răzvan Andronache.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

Provocările principale vin din migrația copiilor, și nu numai, de la carte la telefon sau calculator și lipsa fondurilor pentru achiziții noi. Cu toate acestea, biblioteca continuă să inspire comunitatea prin proiecte educative și culturale, demonstrând că o instituție cu resurse modeste poate fi un catalizator al educației și socializării.

'Migrația copiilor de la carte la telefon sau calculator face ca elevii să nu mai fie atât de dornici să citească, având foarte multă informație la îndemână prin intermediul telefonului. De aceea la bibliotecă sau la casa de cultură avem zile de lucru cu școala, cursuri de dans popular, acordeon sau orgă, canto popular, pentru a-i face pe copii să uite puțin de telefoane', a mai spus Răzvan Andronache.

Acesta afirmă că tehnologia și lejeritatea accesului la informație prin intermediul telefoanelor mobile au dus la scăderea numărului de cititori, deci și la un interes mai mic pentru lectură din partea comunității. În prezent, biblioteca are un număr de 134 de cititori activi, dintr-un total de 1.248 înscriși. Cei mai mulți dintre cei activi sunt elevi, clasele I-VIII, fiind urmați de liceeni, studenți și persoane din categoria 25-65 de ani. Cele mai căutate tipuri de cărți sunt cele din bibliografia școlară obligatorie, fiind urmate de cărți scrise de autori străini precum Roald Dahl, J.R.R. Tolkien, Isaac Asimov, Sandra Brown etc.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

'În ultimii ani am observat o ușoară modificare în bibliografia școlară, autori noi pe care biblioteca nu îi deține și aici ar fi nevoie de o actualizare. În ultimii ani în afară de documente periodice (ziare) pe care avem obligația de a le păstra în bibliotecă, nu au fost achiziționate alte tipuri de documente din lipsa fondurilor', a mai afirmat Răzvan Andronache.

Biblioteca și Casa de Cultură sau Căminul Cultural (cum se numea înainte de 2013) au jucat și joaca un rol central în viața culturală a orașului.

'Comunitatea rezonează cu proiectul nostru de suflet - Ansamblul Folcloric Segărceanca - ce reunește tineri dansatori dornici să deslușească tainele dansului popular, dar și tineri interpreți de muzică populară ce își doresc o carieră în muzică sau o fac ca un hobby. Comunitatea îi susține și rezonează cu ei la fiecare spectacol sau apariție a acestora', mai spune Andronache.

O experiență despre care spune că i-a plăcut foarte multe a fost legată de una dintre vizitele de lucru ale claselor de liceu, pentru care a ales ca temă de dezbatere fenomenele de 'cancel culture' și 'woke'.

Foto: (c) Maria Mitrică / AGERPRES

'Erau copii care nu auziseră niciodată de aceste lucruri, deși se întâlneau cu ele în fiecare zi. Le-am explicat ce înseamnă, de unde provin, ce își propun, cum să le identifice și am discutat dacă este bine sau nu să ștergem din cultura noastră anumite lucruri doar pentru că nu le convine unora sau altora. A fost o discuție foarte intensă la care copiii au participat cu plăcere și care mi-a demonstrat că biblioteca poate juca un rol activ în societate atunci când ieșim din cadrul formal al școlii. Noi ne dorim consolidarea parteneriatului cu Liceul Tehnologic Segarcea și organizarea de cât mai multe activități educative pentru elevi și comunitate. De asemenea, am dori dezvoltarea unor parteneriate cu celelalte instituții importante din oraș, precum poliția, spitalul, judecătoria, pentru a dezvolta programe culturale și educaționale pentru comunitate. Un alt obiectiv pe care ni-l propunem ar fi acela de a actualiza fondul de carte și de achiziționa câteva calculatoare noi pentru centrul biblionet', menționează Răzvan Andronache.

Atât Plenița, cât și Segarcea demonstrează că biblioteca nu este doar un depozit de cărți, ci un centru vital pentru viața comunității. Ele sprijină educația formală și informală, facilitează accesul la informație și tehnologie, încurajează creativitatea și oferă spațiu pentru interacțiunea socială.

'O implicare mai mare a școlilor în conștientizarea de către elev a rolului bibliotecii în ceea ce privește educația și dezvoltarea acestuia ar fi o formă de sprijin pentru biblioteci. În fond, cititul nu este despre 'trebuie', ci despre putere. Îți lărgește mintea, te ajută să gândești singur și îți dă cuvintele de care ai nevoie ca să te faci auzit. O carte bună poate să-ți schimbe perspectiva și uneori chiar direcția. Într-o lume plină de scroll, o carte bună e pauza care te ajută să te regăsești', concluzionează Răzvan Andronache.

În Dolj, bibliotecile rurale și urbane rămân în continuare inima culturală a comunității: locuri în care oamenii se întâlnesc, învață, comunică și se informează. AGERPRES / (A - redactor: Maria Mitrică, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dãdârlat)