Noile săpături arheologice de la Gimnaziul Regal din antica Mieza, din nordul Greciei, scot la iveală detalii suplimentare despre modul în care se făcea educația în Macedonia secolului al IV-lea î.Hr, situl gimnaziului fiind considerat de arheologi și istorici drept școala unde Alexandru Macedon, cel ce avea să devină cel mai mare cuceritor al Antichității, primea învățăturile lui Aristotel, cel mai mare învățat al acelei perioade, transmite miercuri revista online Archaeology News, care citează Ministerul Culturii din Grecia.

Conform arheologilor, situl situat în apropierea orașului modern Naousa, este locul în care erau educați moștenitorii tronului macedonean. Gimnaziul datează din mijlocul secolului al IV-lea î.Hr., din perioada domniei lui Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru Macedon. Noi dovezi consolidează ipoteza care identifică situl drept gimnaziul asociat cu perioada în care Aristotel l-a instruit pe Alexandru.

Săpăturile au început în anul 2024, sub coordonarea arheologului Angeliki Kottaridi. Lucrările acoperă o suprafață de aproximativ 12 hectare și fac parte dintr-un program de cercetare derulat de Ministerul Culturii din Grecia și de Municipalitatea din Naousa.

Cercetătorii au descoperit vestigii ale unei palestre (un loc public din Antichitate destinat gimnasticii și luptelor, sau o școală de educație fizică), ale unui stadion, precum și ale unor galerii acoperite, săli de curs și sisteme de alimentare cu apă. Una dintre cele mai importante structuri este o pistă de alergare acoperită, numită 'xystos', care se întinde pe o lungime de aproximativ 200 de metri.

Printre obiectele descoperite în incinta gimnaziului se numără patru stilusuri (instrumente de scris pe tăblițe de argilă sau ceară), ceramică, monede și elemente arhitecturale. În acest an, echipa s-a concentrat asupra laturii estice a complexului, unde palestra făcea legătura cu o zonă cunoscută sub numele de 'didaskaleion' (clădirea destinată predării).

Băncile din piatră identificate în mai multe încăperi indică spațiile folosite pentru cursuri. Aceste încăperi oferă dovezi noi privind organizarea gimnaziului și modul în care elevii utilizau diferitele zone ale complexului.

În interiorul 'didaskaleion-ului' se află o clădire mare, compartimentată în trei secțiuni, care ocupă o suprafață de peste 160 de metri pătrați. Un hol central de intrare face legătura cu două 'androne' - încăperi destinate banchetelor și întâlnirilor pentru discuții între bărbați (symposia). Ambele încăperi dispun de podele din mozaic și de platforme înălțate pentru amplasarea canapelelor folosite în timpul meselor.

Fiecare 'andron' putea găzdui zece canapele, oferind astfel spațiu pentru cel puțin 20 de persoane. Calitatea și tehnica de execuție a podelelor din mozaic sunt similare cu cele ale podelelor din palatul de la Aigai, centrul regal al Macedoniei Antice.

Printre alte descoperiri arhitecturale se numără fragmente dintr-o friză ionică, o coloană ionică și un capitel. De asemenea, arheologii au descoperit o parte dintr-o arhitravă dorică de colț, provenind de la colonada care înconjura complexul. Această piesă ar putea ajuta cercetătorii să reconstituie planul original al palestrei.

O mare parte a complexului a fost demolată de romani după a doua bătălie de la Pydna, din anul 168 î.Hr. Cu toate acestea, pereți cu tencuială de înaltă calitate, podele antice și alte vestigii au supraviețuit sub straturile rezultate în urma distrugerii și a incendiilor.

Săpăturile contribuie, de asemenea, la o mai bună înțelegere a rolului jucat de gimnazii în societatea macedoneană. Aceste spații îmbinau antrenamentul fizic cu educația și viața socială. Orașul antic Mieza ocupa un loc aparte în educația tinerilor macedoneni pregătiți pentru a prelua roluri de conducere.

Lucrările recente de la Mieza au făcut parte dintr-o inițiativă mai amplă de valorificare a patrimoniului cultural din regiune. Ministrul Culturii din Grecia, Lina Mendoni, a participat și la ceremonia de redare către comunitatea locală din Veria a două monumente otomane restaurate.

Unul dintre acestea este Moscheea Orta, unul dintre cele mai vechi monumente otomane conservate din Veria. Moscheea datează din jurul anilor 1490-1491 și este situată în centrul istoric al orașului. Lucrările de restaurare au vizat problemele structurale, cupola, deschiderile originale, pardoseala, tencuiala, decorațiunile pictate și minaretul. Proiectul a beneficiat de o finanțare de 450.000 de euro din Fondul pentru Redresare și Reziliență.

Cel de-al doilea monument este Baia Otomană Dublă, cunoscută și sub numele de Tuztsi Hamam. Construită la sfârșitul secolului al XV-lea, baia dispune de secțiuni separate pentru bărbați și femei, fiind concepută ca o baie publică completă.

Picturile din secțiunea destinată bărbaților înfățișează scene de vânătoare și animale exotice, inclusiv un elefant și o girafă. Astfel de decorațiuni sunt rare în cazul băilor otomane. Baia a funcționat până în anul 1930.

Luate împreună, aceste proiecte conservă diverse etape din istoria orașului Veria, în timp ce lucrările de la Mieza aduc noi dovezi privind educația și viața în Macedonia Antică. Se preconizează că săpăturile aflate în desfășurare vor clarifica planimetria și modul de utilizare a Gimnaziului Regal, mai transmite Archaeology News. AGERPRES/(AS - editor: Codruț Bălu, editor online: Simona Aruştei)

Sursa foto: www.culture.gov.gr