Cercetătorii argentinieni care participă la misiunea științifică din Ushuaia au capturat aproximativ 150 de rozătoare care vor fi supuse unor analize, însă nu au găsit deocamdată exemplare de șobolan-cu-coadă-lungă, vectorul tulpinii Anzi a hantavirusului care a cauzat un focar epidemiologic pe vasul de croazieră MV Hondius, a anunțat joi o autoritate sanitară locală, informează AFP.

Începând de luni, 18 mai, biologii din misiunea trimisă de Institutul Malbran din Buenos Aires au capturat, în schimb, numeroase exemplare din două specii locale, care ar putea fi purtătoarele unui tip de hantavirus, dar 'nu există dovezi că acestea îl și transmit', a declarat pentru reprezentanții presei Juan Petrina, directorul departamentului de epidemiologie din provincia argentiniană Țara de Foc, prezentând bilanțul misiunii.

Biologii din Buenos Aires au plasat 140 de capcane în diferite locuri de pe acea insulă sudică timp de trei nopți, cu o rată de capturare cuprinsă între 40% și 50%. Ei urmează încă să identifice ultimele rozătoare capturate, înainte să trimită eșantioane de sânge și de țesuturi la Buenos Aires pentru a fi analizate, iar rezultatele definitive sunt așteptate peste trei săptămâni, a subliniat Juan Petrina.

'Nu putem să formulăm concluzii ferme fără a avea rezultatele de laborator, în schimb putem să concluzionăm o slabă densitate a șobolanilor-cu-coadă-lungă în această zonă, ceea ce știam deja', a adăugat el, referindu-se la 'șobolanul colilargo' (Oligoryzomys longicaudatus), care era specia țintită de biologi și care este vector al tulpinii Anzi a hantavirusului, transmisibilă de la om la om.

Printre exemplarele capturate domină două specii foarte răspândite în Țara de Foc, Abrothrix hirta și Abrothrix olivacea, identificate de Centrul Austral de Investigații Științifice (CADIC) din Ushuaia, partener al misiunii.

Toate animalele capturate vor face obiectul unor teste în săptămânile următoare pentru a se stabili eventuala lor capacitate de a fi vectori ai virusului și pentru a identifica tulpina virală aferentă.

Dintre speciile capturate, unele 'au prezentat rezultate reactive la hantavirus' în alte zone în trecut, dar 'nu știm încă dacă ele pot să și transmită în mod real boala', a precizat Juan Petrina.

Exemplare din cele două specii Abrothrix ar putea fi purtătoare ale virusului, 'să aibă o sarcină virală, sau anticorpi, ceea ce ar spune că au avut virusul în trecut la un moment dat', dar 'asta nu înseamnă că ar avea vreo importanță sanitară, spre deosebire de colilargo, care răspândește virusul peste tot', a explicat Adrian Schiavini, biolog și cercetător principal la CADIC.

Misiunea științifică din Țara de Foc a fost mandatată în urma focarului de infecție apărut pe vasul de croazieră MV Hondius (trei pasageri decedați), care a declanșat la începutul lunii mai o alertă mondială.

MV Hondius a plecat pe 1 aprilie din Ushuaia, unde 'pacientul zero', un pasager olandez, petrecuse 48 de ore înainte să urce la bordul navei.

De atunci, autoritățile și oamenii de știință locali resping cu fermitate ipoteza potrivit căreia contaminarea de pe MV Hondius ar fi pornit din Ushuaia. Provincia Țara de Foc, susțin ei, nu a înregistrat niciun caz de hantavirus de când notificarea acestora a devenit obligatorie prin lege, în urmă cu 30 de ani.

Ei au subliniat, de asemenea, că tulpina Anzi a hantavirusului transmisă de colilargo este prezentă, în schimb, în provinciile andine ale Argentinei situate mult mai la nord, precum Rio Negro și Chubut, la o distanță de peste 1.500 de kilometri.

Înainte să sosească în Ushuaia, 'pacientul zero' a străbătut Argentina în lung și în lat timp de patru luni, făcând incursiuni și în Chile, unde hantavirusul este de asemenea prezent, precum și în Uruguay. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)