Oamenii de știință din China au descoperit două noi minerale lunare după ce au analizat eșantioanele aduse de pe Lună de sonda spațială chineză Chang'e-5, informează vineri Xinhua.

Aceasta este cea mai recentă realizare științifică după prima descoperire a unui mineral lunar, changesite-(Y), în 2022. Până acum, numărul total al noilor minerale descoperite la nivel mondial în eșantioanele lunare a ajuns la opt.

La ceremonia de deschidere a Zilei Spațiale a Chinei 2026, celebrată vineri în orașul Chengdu, capitala provinciei Sichuan, Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA) a anunțat două descoperiri: magnesiochangesite-(Y) și changesite-(Ce), ambele fiind aprobate de Comisia pentru Minerale Noi, Nomenclatură și Clasificare (CNMNC) din cadrul Asociației Internaționale de Mineralogie.

Comoara Lunii

Li Ziying, cercetător-șef la Corporația Nucleară Națională a Chinei (CNNC) și lider al echipei care a descoperit magnesiochangesite-(Y), a explicat că acest nou mineral a fost găsit în rămășițele bazaltice din mostrele forate în scoarța selenară și aduse apoi pe Terra de misiunea Chang'e-5 în anul 2020.

Este un mineral de fosfat de calciu specific pământurilor rare, care aparține aceluiași grup ca și changesite-(Y), dar posedă caracteristici unice de identificare: cu o mărime extrem de mică, apărând sub formă de cristale columnare scurte și cu diametre ale granulelor de doar 2-30 de microni - mai mic de o treime din grosimea unui fir de păr - invizibile cu ochiul liber, cu o structură distinctă, a precizat Li Ziying.

Ge Xiangkun, director adjunct al Institutului de Analiză din cadrul Institutul de Cercetare Geologică a Uraniului din Beijing, o filială a CNNC, a menționat că eșantioanele lunare aduse de misiunea Chang'e-5 constau în particule extrem de fine.

Echipa a trebuit să examineze nenumărate granule de regolit, analizându-le pe fiecare în parte și făcând numeroase comparații înainte să depisteze în cele din urmă o compoziție anormală, diferită de mineralele cunoscute în vasta sa bază de date. În cele din urmă, cercetătorii chinezi au localizat un singur cristal ideal pentru testare, cu o dimensiune de doar 20 de micrometri.

Analiza structurii cristaline s-a dovedit a fi o provocare și mai mare. Urmând modelele convenționale de structură cristalină, echipa chineză nu a putut să obțină rezultate satisfăcătoare, iar cercetarea a stagnat la un moment dat.

În loc să adere într-o manieră rigidă la convențiile stabilite, echipa a adoptat apoi o abordare îndrăzneață, testând și validând sistematic descoperirile până când au identificat în cele din urmă dovezile critice necesare pentru a confirma autenticitatea mineralului.

Dublă confirmare - de pe Pământ și de pe Lună

Hou Zengqian, un academician de la Academia Chineză de Științe și director al Laboratorului Principal de Stat pentru Explorarea Mineralelor și a Pământului de Adâncime din cadrul Academiei Chineze de Științe Geologice (CAGS), a declarat că changesite-(Ce) este o nouă 'specie' minerală aparținând grupului merrillitelor, caracterizată ca fiind bogată într-un element chimic care este un pământ rar (REE): ceriu (Ce).

În comparație cu mineralele din grupa merrillitelor găsite în eșantioane de pe Pământ, Marte și asteroizi, mineralele de tip changesite prezintă caracteristici distincte de îmbogățire a REE. Tocmai această diferență le permite oamenilor de știință să facă diferența între eșantioanele lunare și materialele provenite de pe alte corpuri cerești, transformându-le într-un fel de 'minerale de referință'.

Wang Yanjuan, cel care a descoperit noul mineral, cercetător la CAGS, a explicat că descoperirea mineralului changesite-(Ce) s-a bazat pe mostre prețioase provenite din două surse complet diferite: una din eșantioanele colectate de misiunea Chang'e-5 din regiunea Oceanus Procellarum de pe fața vizibilă a Lunii, iar cealaltă provine de la un meteorit lunar descoperit în deșertul Taklamakan din regiunea autonomă Xinjiang Uygur din nord-vestul Chinei în 2024, primul meteorit lunar descoperit pe teritoriul chinez și certificat în mod oficial de organizațiile internaționale.

Un membru al CNMNC a declarat: 'Aceasta este o descoperire remarcabilă atât pe Lună, cât și pe un meteorit care a căzut pe Pământ!'.

După ce o echipă de cercetare chineză a descoperit changesite-(Y) în 2022, oamenii de știință din Statele Unite au raportat și ei descoperirea aceluiași mineral prin analiza unor eșantioane aduse pe Terra de misiunile Apollo.

Wang Yanjuan a explicat că mineralele de tip changesite din eșantioanele Apollo sunt de obicei bogate în REE grele, în timp ce mostrele din probele aduse de Chang'e-5 prezintă o îmbogățire clară în REE ușoare. Acest fapt indică o diferențiere semnificativă în comportamentul elementelor chimice din categoria pământurilor rare - ușoare și grele - în timpul evoluției magmei de pe Lună. Această diferență oferă dovezi mineralogice esențiale pentru înțelegerea mecanismelor de cristalizare și diferențiere ale 'oceanului' de magmă lunară.

Împrospătarea înțelegerii umane asupra Lunii

Compoziția și structura unică a magnsiochangesite-(Y) furnizează o nouă mostră mineralogică pentru studierea formării și evoluției Lunii, a activității sale magmatice și a diferențierii chimice, a explicat Ge Xiangkun.

El a adăugat că echipa de cercetare a stabilit un sistem tehnic matur pentru studierea noilor minerale din solul lunar, tehnologia de preparare a probelor monocristaline la scară micronică atingând niveluri avansate la nivel internațional.

Hou Zengqian a remarcat că descoperirea changesite-(Ce) îmbogățește varietatea mineralelor din natură, în special de pe Lungă, dezvăluind complexitatea chimică cristalină a mineralelor din grupa merrillitelor din scoarța lunară și indicând diversitatea compoziției materialelor selenare și a proceselor de evoluție.

Pe măsură ce cercetările asupra mostrelor lunare continuă să se aprofundeze, înțelegerea umană asupra compoziției materialelor și proceselor evolutive ale Lunii - și chiar ale planetelor telurice - va continua să se extindă, a adăugat același cercetător chinez. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Adrian Dădârlat)