NASA și-a prezentat noul telescop spațial, Roman, conceput pentru a scana porțiuni vaste ale universului în căutarea exoplanetelor, dar și a răspunsurilor la marile mistere ale fizicii, precum materia și energia întunecate, informează miercuri AFP.

Acest telescop de ultimă generație 'va oferi Pământului un nou atlas al universului', a declarat bucuros, marți, șeful NASA, Jared Isaacman, de la Centrul Goddard al agenției spațiale americane, din Maryland (est), unde a fost finalizată asamblarea acestuia.

Cu o înălțime de peste 12 metri, acest aparat argintiu dotat cu panouri solare imense urmează să fie transportat în Florida în vederea lansării în spațiu, la începutul lunii septembrie, la bordul unei rachete SpaceX.

Dezvoltat timp de mai bine de un deceniu, cu un cost de peste 4 miliarde de dolari, telescopul a fost denumit în onoarea uneia dintre cele mai mari specialiste americane în astronomie, Nancy Grace Roman, supranumită 'mama lui Hubble', după numele unui alt telescop emblematic al NASA.

La mai bine de 35 de ani de la punerea în funcțiune a telescopului Hubble, care ne-a arătat, printre altele, că universul nostru se extinde mai rapid decât fusese estimat anterior, Roman Space Telescope va avea sarcina de a răspunde la întrebări rămase fără răspuns.

Datorită câmpului său vizual larg, de peste 100 de ori mai mare decât cel al lui Hubble, acest telescop va scana zone vaste ale cerului dintr-un punct de observație privilegiat, la 1,5 milioane de kilometri de Pământ.

'Ne va transmite 11 terabiți de date pe zi, ceea ce înseamnă că, doar în primul an, ne va furniza mai multe date decât a colectat telescopul Hubble pe toată durata existenței sale', a declarat pentru AFP Mark Melton, inginer de sisteme la Roman.

Studierea invizibilului

Datorită acestui obiectiv cu unghi larg, NASA va putea realiza un vast recensământ al obiectelor care compun universul nostru, a explicat Nicky Fox, șeful activităților științifice ale NASA, care se așteaptă astfel să 'fie descoperite zeci de mii de noi planete' sau chiar 'mii de supernove', adică stele masive aflate la sfârșitul vieții lor.

Toate aceste informații vor permite NASA să identifice zone de interes care vor putea fi apoi analizate de telescoape complementare, precum celebrul James Webb.

Roman vizează, de asemenea, studierea invizibilului - materia și energia întunecate, a căror origine nu este cunoscută, dar despre care se crede că reprezintă 95% din universul nostru. Datorită tehnologiei cu raze infraroșii, acest telescop va putea observa lumina emisă de obiectele cerești cu miliarde de ani în urmă și va putea astfel să se întoarcă în timp pentru a înțelege mai bine aceste două fenomene misterioase. Materia întunecată este percepută ca un fel de ciment gravitațional, iar energia întunecată este văzută ca o forță repulsivă, implicată în faimoasa expansiune a universului nostru.

Completând activitatea observatorului Rubin din Chile și a sondei Euclid a Agenției Spațiale Europene (ESA), Roman va permite 'studierea modului în care materia întunecată se structurează de-a lungul timpului cosmic', dar și calcularea 'vitezei' cu care anumite 'galaxii se îndepărtează de noi', a explicat pentru AFP Darryl Seligman, profesor-cercetător în astronomie la Universitatea din Michigan, neascunzându-și entuziasmul față de acest nou telescop.

Aceste observații ar putea, într-adevăr, să revoluționeze înțelegerea noastră actuală asupra structurii universului, a afirmat Julie McEnery, astrofiziciană responsabilă de telescopul Roman.

'Observațiile actuale sugerează că modelul nostru standard al universului este incorect. Roman va fi în măsură să confirme acest lucru și să ne îndrume spre înțelegerea a ceea ce este corect', a spus ea.

Cea mai mare valoare a noului telescop rezidă astfel în această parte necunoscută, după cum insistă experții - ceea ce va permite descoperirea unor lucruri inimaginabile astăzi. 'Dacă Roman va câștiga într-o zi premiul Nobel, probabil că va fi pentru ceva la care nici măcar nu ne-am gândit încă', a declarat Mark Melton. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Simona Aruştei)