Medicamentele promovate drept soluție pentru încetinirea evoluției bolii Alzheimer 'nu le aduc pacienților nicio îmbunătățire semnificativă', crescând în același timp, conform unei analize, riscul de edem și de hemoragie cerebrală, informează joi DPA/PA Media.

Efectele acestor medicamente asupra persoanelor aflate în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer și ale demenței au fost 'fie inexistente, fie constant nesemnificative', au afirmat cercetătorii.

Organizațiile caritabile au contestat, însă, aceste concluzii, afirmând că experții au încercat să 'pună la un loc o întreagă clasă de medicamente', combinând studiile clinice eșuate cu cercetări mai recente, încununate de succes.

Medicamentele anti-amiloid se leagă de proteina care se acumulează în creierul persoanelor care suferă de Alzheimer, eliminând depozitele și încetinind declinul cognitiv. Însă, Edo Richard, profesor de neurologie la Centrul Medical Universitar Radboud din Țările de Jos, a declarat că echipa sa a observat că rezultatele studiilor clinice din ultimele două decenii 'nu sunt consecvente'.

Noua analiză Cochrane a trecut în revistă 17 studii care au implicat în total 20.342 de pacienți. Majoritatea aveau fie tulburări cognitive ușoare (MCI), care cauzează probleme de gândire și memorie, fie demență, fie ambele, la o vârstă medie cuprinsă între 70 și 74 de ani.

Cercetările lor au inclus studii clinice asupra lecanemab și donanemab - două medicamente anti-amiloid - precum și aducanumab, care a fost retras de către producător, și bapineuzumab, crenezumab și solanezumab, retrase după eșecul studiilor clinice.

Analiza a constatat că efectele acestor medicamente asupra funcției cognitive și a gravității demenței după 18 luni au fost 'nesemnificative'. Potrivit lui Edo Richard, diferențele observate în urma tratamentelor au fost 'cu mult sub efectul minim necesar pentru a fi remarcat de pacienți și de îngrijitori'.

Francesco Nonino, neurolog și epidemiolog la Institutul IRCCS de Științe Neurologice din Bologna, Italia, a declarat: 'Din păcate, dovezile sugerează că aceste medicamente nu le aduc pacienților nicio îmbunătățire semnificativă'.

'Există acum un set convingător de dovezi care converg către concluzia că nu există niciun efect semnificativ din punct de vedere clinic', a adăugat el.

'Deși studiile clinice inițiale au indicat rezultate semnificative din punct de vedere statistic, este important să se facă distincția între acest lucru și relevanța clinică. Este ceva obișnuit ca studiile să găsească rezultate semnificative din punct de vedere statistic care nu se traduc într-o diferență clinică semnificativă pentru pacienți', a explicat Nonino.

Medicamentele ar putea, de asemenea, să crească riscul de edem și de hemoragie la nivelul creierului, potrivit studiului. Aceste efecte secundare au fost observate în urma scanărilor cerebrale, însă nu au provocat simptome la majoritatea pacienților, iar impactul pe termen lung nu era clar.

Nonino a subliniat, de asemenea, că majoritatea cercetătorii care au realizat studiile au raportat rezultate după 18 luni, o perioadă pe care o consideră 'relativ scurtă (...) în contextul unei afecțiuni cu evoluție lentă, precum Alzheimer'.

'De asemenea, trebuie reținut faptul că, în practica clinică, aceste medicamente pot fi utilizate probabil pentru o perioadă mult mai lungă de 18 luni', a spus el.

Edo Richard, care conduce o clinică specializată în demență, a declarat că a fost sincer cu pacienții săi în privința efectelor medicamentelor aprobate și că acestea erau 'prea nesemnificative pentru ca pacienții și îngrijitorii să le observe'. El a declarat că a subliniat, totodată, potențialele efecte secundare, necesitatea unor investigații imagistice și analize diverse pentru a confirma eligibilitatea, precum și faptul că pacienții ar trebui să se prezinte la clinică la fiecare două până la patru săptămâni pentru a primi tratamentul prin perfuzie intravenoasă.

'Consider că este extrem de important să fim sinceri cu pacienții noștri în legătură cu așteptările... Ca medic, nu-mi doresc nimic mai mult decât să pot în sfârșit să le prescriu un medicament care să ofere un pic mai multă speranță pacienților și familiilor lor, dar sunt întotdeauna precaut, evitând să le ofer oamenilor false speranțe', a spus el.

Reacționând la aceste constatări, Richard Oakley, director asociat pentru cercetare și inovare la organizația Alzheimer's Society din Regatul Unit, a declarat: 'Concluziile acestei analize fac ca situația să pară mai sumbră decât este în realitate, deoarece autorii au combinat rezultatele pentru majoritatea studiilor clinice eșuate cu un număr mic de studii clinice recente de succes'.

'Aceasta include studiile pentru lecanemab și donanemab, despre care autoritatea de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie a convenit că aduc un beneficiu modest, dar semnificativ pentru persoanele cu Alzheimer în stadiu incipient', a adăugat el.

'Este esențial să interpretăm această analiză în mod nuanțat și să evităm să distrugem cu un baros zeci de ani de studii științifice de pionierat', a precizat Oakley.

Jonathan Schott, profesor de neurologie și coordonator al grupului de cercetare al Institutului de Cercetare a Demenței din Regatul Unit, afiliat University College London (UCL), a declarat: 'Prin combinarea studiilor privind diferite medicamente, dintre care multe au fost retrase de mult timp, unele au avut efecte reduse sau deloc asupra beta-amiloidului, iar majoritatea au eșuat în studiile clinice randomizate, este aproape inevitabil să tragi concluzia că, în ansamblu, acestea sunt ineficiente din punct de vedere clinic'.

Susan Kohlhaas, director executiv de cercetare la Alzheimer's Research, a declarat că organizația sa caritabilă primește în mod regulat mesaje de la familiile afectate de demență, care susțin că până și o întârziere de câteva luni în deteriorarea stării de sănătate a persoanei dragi 'ar putea oferi un timp prețios și semnificativ', care 'nu ar trebui minimizat'.

'În mod crucial, acest studiu încearcă să pună la un loc o întreagă clasă de medicamente, chiar dacă știm că diferite tratamente anti-amiloid pot să acționeze în moduri diferite', a spus ea.

'Tratamentele anti-amiloid nu vor fi singura soluție pentru vindecarea bolii Alzheimer, iar cercetarea se îndreaptă deja către o gamă mai largă de ținte biologice. Dar nu este corect să le respingem impactul ca fiind 'nesemnificativ', mai ales când analiza vine cu unele constrângeri clare, care limitează ceea ce ne poate spune', a adăugat Kohlhaas.

Această revizuire a studiilor vine după ce s-a aflat că Institutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire (NICE) din Regatul Unit reanalizează datele științifice referitoare la donanemab și lecanemab, în urma apelurilor câștigate în justiție de producătorii acestora, Eli Lilly și Eisai. Printre aspectele supuse acestei reanalizări se numără concluziile privind calitatea vieții îngrijitorilor pacienților cu Alzheimer, precum și datele furnizate de NHS England cu privire la estimarea costurilor administrării tratamentelor perfuzabile. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)