Atunci când Homo sapiens a pășit în afara Africii, specia noastră s-a întâlnit cu populații de Neanderthalieni care ocupau deja porțiuni vaste din Europa, Asia și Orientul Mijlociu. După cum arată prezența ADN-ului neanderthalian la majoritatea oamenilor din prezent, au avut loc încrucișări preistorice, însă circumstanțele au rămas până acum neclare, informează Reuters.

Un nou studiu care s-a concentrat pe cromozomul X, unul dintre cei doi cromozomi sexuali, la oamenii din zilele noastre și, așa cum au relevat genomurile antice, la Neanderthalieni, oferă informații despre cine a participat la acele împerecheri preistorice. Analiza genetică susține concluzia că acest fenomen a fost determinat în principal de raporturile sexuale dintre bărbații Neanderthalieni și femeile Homo sapiens.

Cercetătorii spun că nu sunt cunoscute motivele pentru care astfel de lucruri au avut loc, acestea producându-se fie printr-o preferință de împerechere pașnică, fie cu forța sau în baza altor scenarii.

'Preferințele uneia sau ale ambelor părți ar putea produce aceste tipuri de modele, cu sau fără consimțământul celeilalte', a declarat geneticianul Alexander Platt de la Facultatea de Medicină Perelman din cadrul Universității Pennsylvania, coautor principal al studiului publicat joi în revista Science.

Cromozomii sunt structuri filiforme care transportă informații genetice de la o celulă la alta. La oameni, femeile prezintă doi cromozomi X - câte unul moștenit de la fiecare părinte. Bărbații prezintă un cromozom X moștenit de la mamă și un cromozom Y moștenit de la tată. Pentru ceilalți cromozomi, fiecare persoană are două copii - câte una de la fiecare părinte, distribuite în mod egal între sexe.

Majoritatea oamenilor, cu excepția anumitor populații din Africa Subsahariană, prezintă cantități mici - adeseori între 1% și 4% - de ADN neanderthalian în mare parte a genomului lor, dar au puțin sau deloc ADN pe cromozomii lor X. Africanii sunt o excepție, deoarece strămoșii lor, rămânând pe continent, nu s-au amestecat niciodată cu Neanderthalienii.

Genomuri ale trei Neanderthalieni au arătat un exces de ADN de Homo sapiens pe cromozomii X, un tipar opus față de cel al oamenilor din prezent și care sugerează o împerechere între un Neanderthalian de sex masculin și un Homo sapiens de sex feminin.

Cercetătorii au examinat, de asemenea, date genetice de la africani din prezent care nu-i au ca strămoși pe Neanderthalieni, pentru a urmări mai bine fluxul genetic dintre Homo sapiens și Neanderthalieni, care s-au încrucișat începând cu 250.000 de ani în urmă. O migrație mai recentă a lui Homo sapiens a dus la încrucișări suplimentare, care au atins o perioadă de vârf în urmă cu aproximativ 47.000 de ani.

Oamenii de știință au presupus mult timp că absența contribuției Neanderthalienilor la cromozomii X moderni se datora faptului că unele gene neanderthaliene erau biologic incompatibile cu cele ale lui Homo sapiens, cauzând probleme grave de sănătate pentru nou-născuți și fiind eliminate de-a lungul istoriei deoarece acei urmași nu puteau să se reproducă - principiul darwinian al 'supraviețuirii celui mai bine adaptat'.

Însă abundența ADN-ului de Homo sapiens în cromozomii X de Neanderthal a contrazis această noțiune. În schimb, datele genetice, au spus cercetătorii, sunt cel mai bine explicate prin împerecherea dintre bărbații Neanderthalieni și femeile Homo sapiens, modelarea matematică confirmând că această preferință de împerechere ar putea reproduce tiparele genetice observate.

Asemănări dincolo de cele anatomice

Homo sapiens și Neanderthalienii au avut un strămoș comun până în urmă cu aproximativ 600.000 de ani. Linia genealogică s-a divizat apoi, Neanderthalienii evoluând în Europa și Homo sapiens în Africa.

Neanderthalienii, care au dispărut cu aproximativ 40.000 de ani în urmă, și Homo sapiens prezentau asemănări care treceau dincolo de cele anatomice. Neanderthalienii, cu o constituție mai robustă și sprâncene mai mari, erau inteligenți, creau artă și foloseau metode complexe de vânătoare în grup, obiecte simbolice și, poate, chiar un limbaj vorbit.

Natura interacțiunii lor este dificil de stabilit doar pe baza dovezilor arheologice și genetice, inclusiv dacă, de exemplu, au existat ostilități, cum ar fi raiduri efectuate de bărbați Neanderthalieni pentru a răpi femei Homo sapiens.

'Nu avem cum să știm dacă acele încrucișări se bazau pe un scenariu de conflict', a declarat Sarah Tishkoff, geneticiană la Universitatea Pennsylvania și autoare principală a studiului, menționând că interacțiunile ar fi putut fi pașnice.

'Însă nici nu știm de ce s-a întâmplat acest tipar al împerecherii femelelor umane mai moderne (Homo sapiens) cu Neanderthalienii - fie că a fost din proprie voință, fie că au fost forțate. Asta face ca procesul de cercetare să fie atât de fascinant și, sperăm, într-o zi, poate că vor exista date arheologice și fosile care vor oferi mai multă lumină asupra interacțiunilor dintre Neanderthalieni și oamenii moderni', a adăugat ea.

La un moment dat, după ce s-a răspândit în Eurasia, specia noastră i-a depășit cu mult, din punct de vedere numeric, pe Neanderthalieni.

'Dacă ținem cont că în acea zonă ar fi putut exista de 10 până la 20 de ori mai mulți Homo sapiens decât Neanderthalieni, observația că noi aveam până la 5% strămoși Neanderthalieni în urmă cu 30.000 până la 40.000 de ani sugerează că este perfect rezonabil să presupunem că a existat pur și simplu atât de multă încrucișare încât specia noastră a inundat fondul genetic - și că Neanderthalienii nu au dispărut deloc, ci doar au devenit o parte din noi', a declarat Alexander Platt.

'E amuzant să te gândești că în prezent există aproximativ 6 miliarde de oameni care merg printre noi având aproximativ 2% din genomurile lor provenind de la Neanderthalieni. În contextul în care acest lucru este echivalentul a 120 de milioane de genomuri de neanderthalieni, aș spune că Neanderthalienii se descurcă mai bine ca niciodată', a adăugat același cercetător. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Alexandru Cojocaru)