Grecii și romanii au contaminat cu plumb regiunea Mării Egee (studiu)
Contaminarea mediului cu plumb provocată de om în regiunea Mării Egee a început în urmă cu aproximativ 5.200 de ani, cu circa 1.200 de ani mai devreme decât se credea până în prezent, potrivit unei cercetări care mai relevă că expansiunea Imperiului Roman în Grecia Antică a contribuit în mod semnificativ la această poluare.
Aceasta sunt principalele constatări ale studiului realizat de mai multe centre de cercetare germane conduse de Universitatea din Heidelberg și publicat joi în revista Communications and Environment, preluată de agenția EFE.
Cercetarea, bazată pe studierea probelor culese de pe fundul Mării Egee, demonstrează că oamenii au contaminat mediul cu plumb într-o epocă foarte timpurie a Antichității, mai întâi de civilizația greacă și apoi de puternicul Imperiu Roman.
Echipa de cercetători, condusă de Andreas Koutsodendris de la Universitatea Heidelberg, a analizat conținutul de plumb din 14 mostre de sedimente marine prelevate între anii 2001 și 2021 în Marea Egee, în regiunile de coastă ale acestei mări și în zona mlăștinoasă (turbăria) Tenaghi Philippon din nord-estul Greciei.
Aceeași echipă a analizat conținutul de polen și spori din mai multe eșantioane și l-a combinat cu datele despre conținutul de plumb pentru a încerca să afle cum și în ce măsură ecosistemele din regiune ar fi putut fi afectate de transformările sociale și culturale ale epocii.
Ei au descoperit astfel că primul indiciu de contaminare probabilă cu plumb provocată de om datează din urmă cu aproximativ 5.200 de ani în nucleul Tenaghi Philippon, cu aproximativ 1.200 de ani mai devreme față de perioada indicată de primele dovezi de contaminare cu plumb atribuită activității umane consemnate până acum în turbăriile din Peninsula Balcanică.
'Și întrucât plumbul era eliberat, printre altele, în timpul producției de argint, dovezile creșterii concentrațiilor de plumb în mediu sunt în același timp un indicator important al schimbării socio-economice', explică Andreas Koutsodendris.

Sursa foto: uni-heidelberg.de
Mostrele de sedimente de plumb și polen analizate le-au permis de asemenea membrilor echipei de cercetare să reconstituie dezvoltarea vegetației din regiunea Mării Egee, întrucât cantitatea de polen arată modul în care a fost folosit pământul.
Ei au aflat în acest mod că în timpul expansiunii romane în Grecia Antică, în urmă cu aproximativ 2.150 de ani, a apărut o concentrație semnificativă de plumb, care a fost însoțită de defrișări intense.
Această perioadă a fost marcată de o creștere semnificativă a extracției de aur, argint și alte metale pentru a fi utilizate în monede și alte articole, activitate care în același timp necesita mari cantități de masă lemnoasă.
'Aceste schimbări coincid cu cucerirea Greciei elenistice de către romani, care ulterior au revendicat pentru ei înșiși bogatele resurse ale regiunii', remarcă Joseph Maran, arheolog coautor al studiului.
Din acel moment, contaminarea cu plumb este evidentă în toate sedimentele Mării Egee. 'Aceasta este prima consemnare globală a contaminării cu plumb în ocean provocată de om', adaugă Koutsodendris.
Așadar, autorii estimează în concluziile studiului că în Marea Egee a avut loc prima contaminare probabilă cu plumb înregistrată într-un mediu marin.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș, editor online: Adrian Dădârlat)
Sursa foto: Universität Heidelberg / Facebook
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Probabilitatea unui El Nino istoric a ajuns acum la 75% (NOAA)
Actualul fenomen climatic El Nino a continuat să se intensifice în luna august și are acum o probabilitate de 75% de a deveni cel mai puternic înregistrat vreodată, a anunțat joi Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA), potrivit AFP. Potrivit măsurătorilor și modelărilor, El Nino va continua să se intensifice până la atingerea
Summitul Spațial de la Paris: Ariane 6 va lansa o capsulă cargo europeană spre ISS
Capsula cargo europeană Nyx, concepută de The Exploration Company, va efectua prima sa misiune spre Stația Spațială Internațională (ISS) după ce va fi lansată de o rachetă Ariane 6, în virtutea unui contract de 760 de milioane de euro semnat joi cu Agenția Spațială Europeană (ESA) la Summitul Spațial de la Paris, informează AFP. 'Ne așteptăm ca prima
Stația Polară Tara și-a început misiunea pe banchiza din Arctica
Stația Polară Tara, un laborator științific plutitor ce are forma unui iglu, a început miercuri expediția sa în derivă pe banchiza Oceanului Arctic, care urmează să fie prelungită până la sfârșitul anului 2027, a anunțat joi Fundația Tara Ocean, informează AFP. Plecată din portul orașului francez Lorient pe 19 iulie, stația, ocupată de
Indonezia / Șase urangutani au fost salvați din mijlocul incendiilor forestiere în decurs de o săptămână
Șase urangutani, dintre care doi pui, prinși în incendiile care fac ravagii în insula Borneo, au fost salvați pe parcursul săptămânii trecute, ceea ce aduce la 15 numărul primatelor salvate într-o lună, au anunțat joi autoritățile indoneziene, potrivit AFP. Animalele salvate se aflau pe plantații situate într-o zonă izolată din pr
Emmanuel Macron lansează un apel pentru o Europă spațială 'puternică', de la zboruri cu echipaj uman până la comunicații
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat joi un apel pentru ca Europa să devină unul dintre 'primii actori mondiali' din sectorul spațial, cu primele zboruri spațiale europene cu echipaj uman 'în decurs de zece ani' și cu dezvoltarea unor capacități proprii de comunicații prin satelit, informează AFP. 'Europa trebuie să se afle
Consumului de băuturi 'foarte fierbinți' ar putea tripla riscul de cancer esofagian (studiu)
Consumul de băuturi 'foarte fierbinți' ar tripla riscul de apariție a tumorilor esofagiene, conform concluziilor celui mai amplu studiu internațional asupra legăturii dintre acest obicei și cancer. Rezultatele studiului demonstrează că oamenii ar trebui să lase ceștile cu ceai sau cu cafea foarte fierbinți să se răcească până c&a
Impactul schimbărilor climatice se intensifică în marile orașe europene, însă măsurile de adaptare întârzie (studiu)
Numeroase orașe mari din Europa, expuse la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, iau diverse inițiative în încercarea de a se adapta, cum ar fi ecologizarea sau mobilitatea sustenabilă, însă ritmul este prea lent, a concluzionat joi un studiu publicat în revista științifică The Lancet, care face apel la intensificarea eforturilor,
Cea mai caldă vară pentru 1,3 miliarde de persoane de pe glob (analiză AFP pe baza datelor Copernicus)
Valuri de căldură în Europa, fum toxic în Indonezia, culturi uscate în Sudan: 1,3 miliarde de oameni de pe Pământ au trăit, între iunie și august, cea mai caldă vară boreală, conform unei analize realizate de AFP pe baza datelor programului european Copernicus. Analiza detaliată a miliardelor de date din modelul c
August 2026 a fost cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel mondial (Copernicus)
Căldura a atins niveluri fără precedent în luna august la nivel mondial, a constatat joi serviciul meteorologic european Copernicus, aceasta fiind cea mai caldă lună înregistrată vreodată la scară globală și cea mai dificilă vară pentru Europa de Vest, transmite AFP. 'Luna august 2026 a fost o lună remarcabilă în istoria
Summitul Spațial de la Paris: Amazon Leo contractează șase lansări suplimentare cu racheta europeană Ariane 6
Amazon Leo, principalul client comercial al rachetei Ariane 6, a încredințat miercuri șase lansări suplimentare de sateliți acestui lansator greu european, care ridică la 24 numărul total al misiunilor sale de acest tip, relatează AFP. Grupul Arianespace a anunțat noile lansări pentru Amazon Leo, filiala grupului înființat de milia
Summitul Spațial de la Paris: Astronauți din Grecia, Cehia și Franța, într-o misiune privată spre ISS
Un astronaut grec și un astronaut ceh îl vor însoți pe experimentatul astronaut francez Thomas Pesquet în următoarea sa misiune spre Stația Spațială Internațională (ISS) în anul 2027, au anunțat miercuri liderii politici din cele trei țări în cadrul Summitului Spațial de la Paris, informează AFP. Adrianos Golemis, în vâ
Emmanuel Mignot și Masashi Yanagisawa, recompensați cu premiul Albert Lasker, pentru cercetări asupra somnului
Prin episoadele sale bruște și incontrolabile de somn, narcolepsia a fost mult timp considerată o enigmă indescifrabilă - până când doi cercetători, unul francez și celălalt japonez, au dezvăluit mecanismele care stau la baza acesteia, o descoperire recompensată miercuri cu prestigiosul premiu Albert Lasker, informează AFP. Adeseori considerat un p
Summitul spațial: Europa își caută locul între SUA și China în domeniul explorării spațiului
Plasată între Statele Unite și China, Europa intenționează să-și apere locul în explorarea spațială la primul summit internațional care se deschide miercuri la Paris, boicotat de giganții americani SpaceX și Blue Origin și în absența cancelarului german, copreședinte al evenimentului, transmite AFP. Industriașii speră să semneze numeroase con
Ce este bine de știut despre algoritmii din spatele rețelelor sociale (AFP)
Aflați în centrul strategiei comerciale a rețelelor sociale, algoritmii responsabili de personalizarea conținutului online oferit utilizatorilor și de încurajarea acestora să petreacă mai mult timp conectați, reprezintă noua țintă a Guvernului laburist australian. Un nou proiect de lege privind securitatea online, al doilea î
Luna s-ar fi format în interval de doar câteva ore după impactul dintre Pământ și un planetoid gigantic
Luna s-ar fi putut forma în câteva ore în urma impactului gigantic dintre Pământ și o protoplanetă de dimensiunea lui Marte, la începutul istoriei Sistemului Solar, conform unei lucrări științifice susținută de derularea unor simulări pe calculator, ce a fost publicată la 1 septembrie în The Astrophysical Journal Letters, transmite












