Cvadruplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin a declarat, pentru AGERPRES, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire, că în cariera sa a simţit mereu o "bucurie fără margini" ştiind că reprezintă milioane de români.

"E greu de descris în cuvinte ce simţi când eşti pe podium. Sunt nişte sentimente pe care le trăieşti la intensitate maximă. Te bucuri că reprezinţi România şi un popor întreg. Pentru mine a fost de fiecare dată o bucurie margini să ştiu că am în spate milioane de români. Mi-au dat putere şi încredere că pot fi primul, că pot fi cel mai bun. Este visul oricărui sportiv să fie cel mai bun la Jocurile Olimpice, iar eu am avut norocul să trăiesc de patru ori acest vis. Întotdeauna când s-a cântat Imnul României, pentru mine sau pentru alt român, am fost foarte emoţionat şi mândru că sunt ceea ce sunt. Că s-a cântat 'Trăiască Regele', că s-a cântat 'Te slăvim, Românie' sau 'Deşteaptă-te, române', sunt convins că fiecare român s-a simţit mândru", a spus Patzaichin.

"Complex de inferioritate nu am avut niciodată în faţa străinilor. Asta poate şi pentru că ştiam că sunt cel mai bun. Câteodată îmi venea să şi râd când vedeam emoţiile adversarilor când se întâlneau cu mine. Tricolorul m-a însoţit mereu, indiferent de competiţie. Că era pe pagaie, că era pe barcă sau pe echipament, tricolorul mi-a fost un talisman", a adăugat el.

Sportul nu poate fi uitat în ziua în care România sărbătoreşte 100 de ani de la Marea Unire, este de părere fostul mare campion. "Sportul românesc reprezintă un lucru extrem de important în această 100 de ani. A contribuit la imaginea României în străinătate, ne-a făcut ţara mult mai cunoscută şi apreciată. Cel puţin în ultimii 50-60 de ani România a fost printre ţările de top ale lumii. Am fost şi între primele 10-15 naţiuni la Jocurile Olimpice ca rezultate, iar acest lucru contează enorm. Au fost momente spectaculoase pentru sportul românesc şi de aceea spun că nu poate fi uitat la sărbătoarea acestui Centenar", a menţionat acesta.

Patzaichin le urează românilor de Ziua Naţională să fie uniţi, responsabili şi mai toleranţi unii cu ceilalţi. "Pe lângă bucuria de a sărbători această mare zi, le doresc românilor să fie mai uniţi, mai prietenoşi, să aprecieze mai mult valorile din jurul nostru şi să fie mai responsabili de ceea ce fac. Suntem un popor latin şi cred că din acest motiv suntem mai prietenoşi, mai sufletişti, mai primitori. Ştim să ne facem simpatici. Cred însă că avem de lucrat la capitolul unitate atunci când e vorba despre România. Să fim mai toleranţi unii cu alţii. Se pare că în ultimii ani ne-am cam pierdut această unitate. Celor care au plecat sau pleacă în străinătate le transmit să îşi îndeplinească scopul acolo unde se duc şi să se întoarcă. Am fost şi eu de atâtea ori plecat afară, dar nu ai cum să uiţi cine eşti. Pământul strămoşesc te trage înapoi de fiecare dată. Ceea ce ei caută afară nu vor găsi decât acasă. Şi fiecare îşi va da seama de asta mai devreme sau mai târziu", a mai spus fostul canoist.

Născut în 26 noiembrie 1949 în satul Mila 23, Ivan Patzaichin este cel mai titrat canoist român din toate timpurile. El a participat la cinci ediţii ale Jocurilor Olimpice (1968, 1972, 1980 şi 1984), câştigând patru medalii de aur şi trei de argint. El are 22 de medalii câştigate la 11 ediţii ale Campionatelor Mondiale de kaiac-canoe, 9 de aur, 4 de argint şi 9 de bronz. În palmaresul său figurează o singură medalie de aur la Campionatele Europene, în 1969, deoarece ulterior competiţia a fost suspendată până în anul 1997.

Maestru Emerit al Sportului şi Antrenor Emerit, Patzaichin a primit în 1990 din partea Comitetului Olimpic şi Sportiv Român cea mai înaltă distincţie a acestui for, respectiv Ordinul Olimpic Colanul de Platină. În anul 2000 a primit Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în gradul de Ofiţer , iar în 2010 a fost distins cu Decoraţia Regală "Nihil Sine Deo".

Acum în vârstă de 69 de ani, Ivan Patzaichin se ocupă de Asociaţia "Ivan Patzaichin - Mila 23" organizaţie implicată în promovarea ecoturismului şi a zonelor din Delta Dunării.
AGERPRES (autor: Marius Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Ada Vîlceanu)