La un secol după ce maratonul masculin din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 1924 a fost câştigat de finlandezul Albin Stenroos, în două ore 41 de minute 22 de secunde, la Jocurile de anul viitor din acelaşi oraş ar putea fi înregistrat pentru prima oară un timp oficial de mai puţin de două ore pe această distanţă, după ce în 2023 au fost spulberate mai multe bariere, scrie Reuters.

Kenyanul Eliud Kipchoge, dublu campion olimpic, care a alergat în mai puţin de două ore în 2019, performanţă neomologată de Federaţia Internaţională de atletism (World Athletics), a dus recordul mondial la 2 h 01 min 09 sec în 2022.
 

Dar în octombrie anul acesta, compatriotul său Kelvin Kiptum, în vârstă de 23 de ani, a uimit sportul când a îmbunătăţit recordul mondial cu mai bine de o jumătate de minut, fiind cronometrat în 2 h 00 min 35 sec la Chicago, iar de atunci lumea se întreabă mai degrabă când, şi nu dacă, recordul mondial va fi un timp sub două ore
 

Foto: news.sky.com

Acesta lucru s-a întâmplat la două săptămâni după ce etiopianca Tigst Assefa a stârnit senzaţie, îmbunătăţind cu mai bine de două minute recordul mondial feminin, cu timpul de 2 h 11 min 53 sec, care ar fi fost recordul mondial masculin până în 1967.

Oricât de talentaţi şi de muncitori ar fi cei doi campioni, decisive pentru rezultatele lor incredibile au fost, fără îndoială, cele mai recente evoluţii în tehnologia pantofilor de alergare, care au făcut să fie în mare măsură lipsite de sens comparaţiile cu epocile trecute, chiar şi cu ultimul deceniu.
 

Performanţele lui Kipchoge au atras atenţia lumii asupra pantofilor despre care Nike susţinea că ar putea creşte cu 4% eficienţa alergării (cantitatea de oxigen consumată pe minut).

În curând, la fiecare cursă importantă, numeroşi concurenţi alergau cu pantofi Vaporfly şi Alphafly, modele Nike.

Deşi World Athletics a încercat cu întârziere să introducă reglementări în privinţa pantofilor în 2020, nu a durat mult până când alte companii au redus decalajul.

Ultima teorie
Assefa a câştigat la Chicago cu un nou pantof Adizero Adios Pro Evo 1, care se poate cumpăra cu mai puţin de 500 de dolari. Acesta se conformează regulii de înălţime de 4 cm, dar, la 138 de grame, cântăreşte cu aproximativ 40% mai puţin decât orice pantof de alergare Adidas din trecut.
 

Cea mai recentă teorie legată de pantofi este că plăcile de carbon au doar un efect limitat şi ceea ce le permite sportivilor să-şi menţină viteza optimă pentru mai mult timp este greutatea "neglijabilă", combinată cu amortizarea cu returnare a energiei şi aşa-numitele "rockers", care fac ca sportivii să-şi menţină viteza optimă pentru mai mult timp.

Adidas susţine că cei mai noi pantofi ai său sunt "îmbunătăţiţi cu o tehnologie unică ce sfidează limitele alergării".

Cu toate acestea, Nike încă nu este gata să predea ştafeta, deoarece Kiptum a reuşit recordul său cu un alt prototip, Alphafly 3, purtat şi de câştigătoarea cursei feminine de la Chicago, olandeza Sifan Hassan, care şi-a îmbunătăţit cu aproape cinci minute recordul personal, cu al doilea timp reuşit vreodată de o femeie, 2 h 13 min 44 sec.

Ceva asemănător s-a întâmplat la mai multe probe de atletism din cadrul Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021, când o combinaţie între o pistă rapidă şi pantofi de ultimă generaţie a dus la câteva recorduri uluitoare.

Atât de mare este în acest sport obsesia pentru timpii înregistraţi, încât nu dă semne că va scădea presiunea pentru a continua instalarea de piste mai rapide şi de a permite pantofi care duc la îmbunătăţirea performanţelor.

Vor exista, fără îndoială, momente magice în concursul de atletism din cadrul JO de la Paris, dar fotografiile sportivilor care pozează alături de timpul unui nou record mondial pe cronometrul liniei de sosire sunt cele care ajung de obicei pe prima pagină.

Progresul a fost atât de uimitor în ultimii ani, încât orice altceva decât primul maraton masculin încheiat cu un timp sub două ore va fi întâmpinat de un ridicat din umeri însoţit de cuvinte de genul "oh, poate anul viitor".
AGERPRES (AS/autor: Mircea Lazaroniu, editor: Mihai Ţenea, editor online: Gabriela Badea)