Statele Unite s-au pronunţat joi în favoarea participării sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice, sub drapel neutru şi fără embleme naţionale, relansând o dezbatere care capătă amploare pe măsură ce se apropie JO 2024 de la Paris, informează AFP.

Dacă sportivii sunt invitaţi la un eveniment sportiv internaţional, precum Jocurile Olimpice, "trebuie să fie absolut clar că nu reprezintă statele rus sau belarus", a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

"De asemenea, ar trebui interzisă utilizarea drapelelor, emblemelor sau imnurilor Rusiei şi Belarus".

"Statele Unite au sprijinit suspendarea organismelor sportive din Rusia şi Belarus din federaţiile sportive internaţionale", a amintit Jean-Pierre.

Participarea sau nu a acestor sportivi la Jocurile Olimpice din 2024 este o întrebare pe cât de sensibilă, pe atât de politică.

De la debutul invaziei ruse în Ucraina, la finele lunii februarie 2022, ruşii şi belaruşii au fost interzişi de la majoritatea evenimentelor sportive mondiale.

Ucraina vrea ca lucrurile să rămână aşa, iar sportivilor ruşi să li se interzică pur şi simplu participarea la Jocurile Olimpice de vară din 2024.

Însă, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a declanşat polemica la sfârşitul lunii ianuarie, propunând o foaie de parcurs pentru a organiza revenirea sportivilor interzişi, sub drapel neutru, cu condiţia ca aceştia "să nu susţină în mod activ războiul din Ucraina"

"Niciun sportiv nu ar trebui să fie interzis din competiţie doar pe baza paşaportului său", a asigurat executivul CIO.

Lucru inacceptabil pentru Kiev, care a ameninţat imediat că va boicota Olimpiada de la Paris, acuzând CIO că este "un promotor al războiului, crimei şi distrugerii".

Ucraina este susţinută în acest moment de ţările baltice şi de Polonia, care ameninţă la rândul lor cu boicotul. Letonia a avertizat astfel că "nu participă la Jocuri alături de ţara agresoare".

Mişcarea ar putea lua amploare, după ce ministrul polonez al Sportului, Kamil Bortniczuk, a declarat joi că se aşteaptă ca aproximativ 40 de ţări, precum Marea Britanie şi membrele Uniunii Europene, să se opună prezenţei sportivilor ruşi şi belaruşi la JO de la Paris.

Tot joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit naţiunilor care s-au opus revenirii sportivilor ruşi şi belaruşi, care ar "legitima agresiunea criminală împotriva Ucrainei.

"Nu vom lăsa sportul să fie folosit pentru propaganda de război", a declarat Zelenski pe Twitter.

Premierul estonian Kaja Kallas consideră că lăsarea ruşilor să concureze "ar fi o batjocură la adresa ucrainenilor şi a zecilor de mii dintre ei care şi-au pierdut viaţa în cea mai gravă crimă împotriva umanităţii din Europa de la al Doilea Război Mondial"

Comitetul Olimpic din Rusia consideră, în schimb, că sportivii săi ar trebui să poată participa la Jocurile Olimpice fără restricţii.

"Carta Olimpică prevede că toţi sportivii ar trebui să participe pe picior de egalitate", a insistat forul olimpic de la Moscova.

De la începutul războiului din Ucraina, CIO a subliniat că interzicerea sportivilor ruşi şi belaruşi nu este o "sancţiune", deoarece că aceştia nu poartă nicio responsabilitate directă pentru invazie, ci o "măsură de protecţie" a competiţiilor şi a siguranţei lor proprii, luată "cu inima grea" şi contrar valorilor sale de universalitate a sportului.

Cu aproximativ un an şi jumătate înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Paris, chestiunea este departe de a fi rezolvată şi probabil că nu va fi clarificată în perioada imediat următoare.
AGERPRES (AS/autor: Mihai Dragomir, editor: Mihai Ţenea, editor online: Simona Aruştei)