Spania şi Portugalia au integrat miercuri Ucraina în candidatura lor comună la organizarea Cupei Mondiale de fotbal din 2030, oferind un front european cu puternică tentă politică şi pledând pentru "speranţă" în plin război pe teritoriul ucrainean, informează AFP.

"Acum nu mai este candidatura iberică", oficializată în iunie 2021, ci "este candidatura europeană", a declarat preşedintele Federaţiei spaniole de fotbal (RFEF), Luis Rubiales, în cursul unei conferinţe de presă alături de omologii săi portughez şi ucrainean.

Foto: (c) MARTIAL TREZZINI / EPA

Cu ocazia centenarului Mondialului sportului rege, lansat în Uruguay în 1930, cele trei ţări intenţionează să "simbolizeze unitatea Europei", cu sprijinul UEFA, care a găzduit această întâlnire cu mass-media, a subliniat la rândul său Andrei Pavlenko, preşedintele Federaţiei ucrainene.

Foto: (c) MARTIAL TREZZINI / EPA

Această posibilă co-organizare de către trei ţări nelimitrofe ridică numeroase întrebări practice, de la pregătirea infrastructurilor la deplasările jucătorilor, presei şi suporterilor, situaţie experimentată deja în vara lui 2021, cu ocazia desfăşurării EURO 2020 în unsprezece oraşe de pe întregul continent.

Dar, în timp ce Ucraina se află în plin război după invazia rusă din februarie, nu este încă momentul pentru detalii, ci pentru a paria pe "puterea transformatoare a fotbalului în societate", a pledat Rubiales.

"Sediul instituţional este la Madrid, sediul administrativ la Lisabona. Acum, delegaţia Ucrainei ni se va alătura. În următoarele luni, vom începe munca de teren", a precizat şeful fotbalului spaniol.

Federaţiile din Spania şi Portugalia, susţinute de guvernele lor, au mizat până acum pe tradiţionala rotaţie continentală a turneului, pentru a obţine organizarea turneului final din 2030, după ediţia 2022 din Qatar şi cea din 2026 care va fi găzduită în comun de Statele Unite, Canada şi Mexic.

În faţa candidaturii iberice şi înaintea unei decizii a FIFA aşteptată în 2024, Uruguay, Argentina, Chile şi Paraguay reprezintă însă o opoziţie puternică, cu perspectiva de a readuce Cupa Mondială în America de Sud, locul în care a luat naştere, în urmă cu un secol şi în care oamenii vibrează pentru fotbal mai mult decât pentru orice alt sport.

O a treia candidatură, cu şanse mai mult ipotetice, şi-ar putea face intrarea în cursa pentru CM 2030, după ce Egiptul a anunţat, pe 9 septembrie, că va purta consultări în acest sens cu Arabia Saudită şi Grecia.

Dar, între timp, duelul între cele două candidaturi oficiale capătă acum o nouă dimensiune, mai ales într-o lume a sportului care a reacţionat la conflictul din Ucraina prin interzicerea ruşilor de la majoritatea competiţiilor internaţionale.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat un "un simbol al victoriei" Această candidatură, a scris el pe Twitter, "este mai mult decât un simbol al credinţei în victoria noastră comună". "Ucraina va rezista, va învinge şi va fi reconstruită datorită solidarităţii partenerilor noştri", a adăugat Zelenski.

"Ucraina nu poate dispărea din memoria noastră după încheierea războiului. A ajuta ucrainenii înseamnă a-i integra în proiecte de această dimensiune, a le oferi speranţă pentru viitor", a argumentat Fernando Gomes, preşedintele Federaţiei portugheze de fotbal.

Foto: (c) MARTIAL TREZZINI / EPA

Pedro Sanchez, şeful guvernului spaniol, a pledat la rândul său pe Twitter în favoarea unui "campionat pentru pace", în timp ce omologul său lusitan Antonio Costa intenţionează să vadă această candidatură demonstrând "cele mai bune valori ale Europei"

Spania este singura dintre cele trei ţări care a găzduit Cupa Mondială, în 1982, iar fiecare dintre ele a organizat Campionatul European: Spania în 1964, Portugalia în 2004 şi Ucraina în 2012, alături de Polonia, înainte de a găzdui finala Ligii Campionilor din 2018, pe Stadionul Olimpic din Kiev.
AGERPRES (AS/autor: Mihai Dragomir, editor: Mihai Ţenea, editor online: Adrian Dădârlat)