Titlul dobândit de Timișoara în anul 2023, de Capitală Europeană a Culturii, nu a adus prosperitatea sperată de cei care lucrează în serviciul ospitalității din municipiu și din județ, afacerile din domeniul HORECA nu au crescut, ci s-a instalat un hiatus pe care, acum, cei din acest sector de activitate încearcă să-l compenseze, prin câștigarea titlului 'Banat - Regiune Gastronomică Europeană 2028', a declarat, pentru AGERPRES, președinta Asociației HORETIM, Corina Macri.

Acest proiect este promovat de Județul Timiș și Provincia Voievodina (Serbia) și în cadrul primei misiuni economice 'Business Bridges - dezvoltarea ospitalității în Banat', dedicate dezvoltării cooperării transfrontaliere în domeniul HORECA și turism, care are loc, miercuri și joi, la Consiliul Județean (CJ) Timiș. Evenimentul este organizat de CJ Timiș în parteneriat cu Asociația HORETIM și Camera de Comerț a Voievodinei, și are o semnificație deosebită, într-un context strategic pentru regiune, în perspectiva proiectului 'Banat - Regiune Gastronomică Europeană 2028'.

Dosarul de candidatură pentru acest titlu a fost analizat și acceptat în cadrul Ședinței Forumului Consultativ al Institutului de Gastronomie, Artă, Cultură și Turism (IGCAT), în 2025, fiind apreciat ca bine structurat și coerent. Următoarea etapă va fi vizita juriului internațional, programată în perioada 13-17 aprilie 2026, după care, IGCAT va anunța rezultatul final al selecției.

Foto: (c) Otilia HALUNGA / AGERPRES

Până atunci, directorul Asociației de Promovare și Dezvoltare a Turismului (APDT) în județul Timiș din cadrul Consiliului Județean Timiș, Simona Neumann, care a coordonat și programul cu care Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023, caută noi destinații din Timiș și Banat care au deja o tradiție gastronomică recunoscută, dar și identificarea unor noi destinații mai puțin cunoscute, dar care au potențial de dezvoltare deosebit în domeniul ospitalității.

Simona Neumann spune că din cele peste 600 de puncte gastronomice locale din România, în Banat sunt doar 22, un număr infim de redus.

'Proiectul Regiune Gastronomică Europeană se află pe ultima sută de metri a pregătirilor, pentru că în perioada 13-17 aprilie vom avea vizita juriului în Banat să vadă câteva puncte din programul pe care îl vom face pentru 2028. Îi vom duce pe membrii juriului în câteva puncte din județul Timiș, din Arad și în județul Caraș Severin. Nu îi ducem doar la mese și la restaurante, ci vor să vadă o fermă locală, într-alt loc cum se efectuează cercetarea, ce meniu se oferă în cantinele studențești, dacă există parteneriate și au cu producători locali, vor să vadă componenta de educație (...). Acest titlu nu presupune concurența între regiuni, ci regiunile concurează și sunt evaluate pe baza unor criterii prestabilite. Din cele peste 600 de puncte gastronomice locale din România, Banatul are doar 22 și de aceea, vrem ca prin acest titlu să încurajăm producătorii locali să facă puncte gastronomice și să-i conectăm cu marile lanțuri de retail în industria alimentară, pentru ca lanțurile de magazine să cumpere direct de la producător mâncare cu marca 'din Banat'', detaliază Simona Neumann.

Sub titlul generic de regiune gastronomică, sunt incluse toate componentele patrimoniului tradițional local, iar Banatul oferă, în plus, multiculturalitatea care se regăsește în împletirea cuvintelor etnicilor care locuiesc aici, în graiul bănățean, în stilurile caselor bătrânești sau în același meniu servit la masă ori în obiceiurile locului.

'Nu putem spune că avem o bucătărie strict românească în Banat, ci vorbim despre o fuziune a gusturilor, avem gusturi fără graniță, pentru că, pe lângă ceea ce numim mâncare tradițională românească la felul unu, la felul doi avem ceva împrumutat din Europa Centrală, un șnițel vienez, iar la felul trei avem un desert slovac. Este frumusețea acestui loc. Este foarte greu să spui identitatea etnică a mâncării; noi vorbim de o fuziune a gusturilor', punctează Simona Neumann.

Directorul Asociației pentru Promovarea Timișoarei și fost șef al Biroului de promovare turistică a României de la Viena, Simion Giurcă, subliniază că, în turismul actual, gastronomia este supranumită 'noua cultură', întrucât cu ani de zile în urmă, turismul era bazat foarte mult pe litoralul care aducea turiști.

'Astăzi, pe plan internațional, vorbim de circa 60% din călătoriile internaționale care au motivație culturală. Iar gastronomia este numită de specialiști 'noua cultură'. Este interesul oamenilor, care au devenit mai conștienți privind ceea ce mănâncă, cum mănâncă, dar și dorința multora de a descoperi gusturi noi, de a descoperi noi experiențe culinare. Acest comportament a făcut ca această nișă, gastronomia, să devină foarte importantă în turism. Avem astăzi destinații culturale deja consacrate, în care oamenii merg în număr mare să viziteze anumite localuri, să guste produsele unui șef recunoscut, să deguste produsele, viticole sau alte băuturi. Dacă luăm Italia, în Italia foarte mulți turiști nici nu concep să viziteze Italia fără să intre emersii în ceea ce înseamnă oferta gastronomică a Italii. Asta este o șansă și pentru noi. Timișul a început cu o experiență fericită, cu 'Micul dejun la Margina', care s-a impus între timp, acum se organizează și 'Cina la Margina' și alte evenimente. Acum, cu ocazia titlului de Regiune Gastronomică Europeană, este o șansă în plus să valorificăm gastronomia timișeană-bănățeană. Timișenii sunt însă cei care sunt chemați, în primul rând, să o pună în valoare', afirmă Simion Giurca.

El remarcă faptul că dincolo de partea de gastronomie, se merge categoric și cu oferta culturală care, în totalul ei, include și gastronomia.

Pulsul turismului se ia după nopțile de cazare, iar Simion Giurca spune că, potrivit hotelierilor, a crescut numărul înnoptărilor de o noapte al turiștilor sârbi în Timișoara.

'Va trebui să mai valorificăm câteva locuri care încă sunt mai puțin valorificate, inclusiv unele legate de populația sârbă, cum ar fi, de exemplu, mănăstirea Sfântul Gheorghe de la Birda, care dincolo de faptul că e un edificiu deosebit, are o conotație istorică, culturală, legată de istoria Serbiei puternică, dar nu numai. Mai este mănăstirea Săraca, care se pare că la origini a fost ctitorită de sârbi. (...). Noi mai avem lacune, atât în a atrage românii, cât atrage sârbii, ungurii sau vesticii, pentru că conexiunile noastre pe tren nu sunt grozave. Rămâne traficul auto, în care situația e mai bună (...). Este bine că în Timiș a crescut ponderea turiștilor vestici, peste media țării; la noi sunt cam 50%-50% români-străini. Creșterea numărului turiștilor străini este benefică; aduc aici bani care au fost creați într-o altă economie și care înseamnă pentru economia românească o valoare nouă creată de aproape 98%, dacă scădem micile importuri pe care cei care vin aici le consumă. Trebuie să ne definim mai bine produsele locale, să le valorificăm cât mai bine și să încurajăm comunități locale, inclusiv din zone mai puțin avantajate economic, din zone mai îndepărtate, pentru că acolo există încă această gastronomie autentică', explică Simion Giurcă.

Președinta HORETIM, Corina Macri, arată că este important să crească oferta turistică, astfel încât cei care vin la Timișoara să rezerve cât mai multe nopți de cazare, aceasta însemnând pachete de servicii de două - trei zile, să viziteze tot Timișul, să ajungă chiar și Banatul Montan.

'Străinii sunt fascinați de zona spa, locuri de distracție, tot ce este legat de povestea vinurilor noastre și credem că dacă le facem pachete combinate cu tot ce avem noi în regiune, să știți că avem obiective. Zona gastro trebuie să fie un punct de legătură între oameni, îi leagă pe toți și de acolo plecând, poți vizita muzee, locuri turistice, Țara Făgetului, Charlottenbourg. În plus, deși ne copleșesc costurile cu utilitățile și costurile cu forța de muncă, nu ne permitem să creștem în preț', spune Corina Macri.

În cadrul proiectului Banat - Regiune Gastronomică Europeană, poveștile locului nu pot lipsi, iar povestea 'Brutăriei Mariei' este una dintre acestea, descriind parcursul unui mic producător agroalimentar local, care a avut ambiția de a continua afacerea bunicilor de a face pâine bună.

'Povestea începe de a străbunicul soțului meu, care a lucrat în panificație, la Cerneteaz. Este o afacere de familie, iar noi suntem a patra generație care duce mai departe povestea, pentru că aceasta este menirea noastră. Avem și moară, dar producătorii locali sunt tot mai puțini, cantitatea de grâu e tot mai mică. Vrem să ducem afacerea spre zona eco, pentru că e un trend care vine acum cu cereale eco. Ne străduim să păstrăm gustul tradițional, dar mereu să aducem un plus de savoare. Mergem la târguri, expoziții din străinătate, ne inspiră foarte mult prietenii noștri din Italia. Așa, începem să reinterpretăm, de Paști, pasca tradițională, cu un mix de culturi - Maramureș-Italia. Facem o împletitură pusă într-o formă rotundă pe care am denumit-o coroniță cu portocale confiate. Îi învățăm pe oameni să-și facă singuri produse curate de patiserie, în casă: făină, apă, lapte, puțin zahăr, puțină drojdie, ouă. Și în timp ce frământăm aluatul, ne eliberăm de stres, iar în final ajungem la o stare de bine cu întreaga familie', povestește administratorul firmei, psiholog Raluca Ardelean. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Dana Lepădatu, editor online: Ady Ivaşcu)