Barometrul Informat.ro - INSCOP Research, ediția a VII-a, arată că aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, iar aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai.

Raportat la totalul populației, aproximativ 22% dintre români consideră că limitarea suveranității ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană afectează creșterea nivelului de trai, în timp ce aproximativ 15% sunt de părere că această limitare contribuie la creșterea nivelului de trai.

Potrivit datelor sociologice colectate în perioada 13-15 ianuarie, 38,9% dintre respondenți sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională (față de 38,1% în septembrie 2025). În același timp, 45,9% nu consideră că acest lucru limitează prea mult suveranitatea națională (față de 52,4% în septembrie 2025), iar 15,3% nu știu sau nu răspund (față de 9,5% în septembrie 2025).

Percepția potrivit căreia apartenența la UE limitează suveranitatea națională este mai pronunțată decât media în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie și al locuitorilor din mediul urban mic.

În schimb, nu consideră că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională în proporții mai mari decât media în special votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat.

În ceea ce privește nivelul de trai, 37,7% dintre cei care consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională sunt de părere că acest fapt contribuie totuși la creșterea nivelului de trai al românilor. Raportat la totalul populației, aceștia reprezintă aproximativ 15%. În schimb, 57% dintre respondenții din acest segment nu cred că limitarea suveranității ajută la creșterea nivelului de trai, aceștia reprezentând aproximativ 22% din totalul populației. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,3%.

Referitor la protejarea intereselor economice în cadrul Uniunii Europene, 69,1% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE pentru a-și proteja interesele economice (față de 80,7% în aprilie 2025). Totodată, 11,2% sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană (față de 4,8% în aprilie 2025), iar 11,8% consideră că țara nu ar trebui să facă nimic, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate (față de 10% în aprilie 2025). 7,9% nu știu sau nu răspund (față de 4,5% în aprilie 2025).

Opinia potrivit căreia România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene este exprimată peste medie în rândul votanților PNL și USR, al femeilor, al persoanelor cu educație superioară, al locuitorilor din marile orașe și al angajaților la stat. Susțin ieșirea României din Uniunea Europeană în proporții mai mari decât media în special bărbații și persoanele cu educație primară.

Votanții PNL și USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și locuitorii din mediul urban mic consideră, într-o măsură mai mare decât restul populației, că România nu ar trebui să facă nimic, întrucât interesele economice și naționale sunt deja protejate.

În ceea ce privește calitatea vieții, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. De asemenea, 2,3% cred că viața ar fi la fel de bună, iar 2% că ar fi la fel de grea. Ponderea non-răspunsurilor este de 18,4%.

Potrivit sondajului, votanții niciunui partid relevant din România nu cred, în majoritate, că viața ar fi mai bună în cazul desființării Uniunii Europene.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, apreciază că datele privind relația dintre apartenența la Uniunea Europeană și tema suveranității naționale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, însă sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar.

'Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică. În același timp, preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate', a declarat Ștefureac, potrivit site-ului INSCOP.

În ansamblu, acesta mai arată că datele indică existența unei tensiuni latente între suveranismul simbolic și dependența funcțională, care poate fi exploatată politic, actorii capabili să combine un discurs de fermitate națională cu menținerea ancorării europene având un potențial avantaj strategic în competiția electorală.

'Avem o populație pro-europeană motivată 'prin calcul', nu 'prin convingere' ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esențial pentru a se evita contaminarea populației de abordări radicale, în condițiile în care deja unul din cinci români este eurosceptic și convins că viața sa ar fi mai bună în afara UE. Pe de altă parte, este semnificativ faptul că, deocamdată, nu există în niciun bazin electoral al celor patru partide mari o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Chiar și în cazul votanților AUR, ponderea celor care cred că viața ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa este ușor mai mare decât a celor care cred contrariul, chiar dacă diferențele sunt mai echilibrate comparativ cu votanții celorlalte partide, mai atașați de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană', a mai arătat directorul INSCOP.

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)