INSCOP: Mai mult de o treime dintre români consideră că apartenența la UE limitează suveranitatea, dar ajută nivelul de trai
Barometrul Informat.ro - INSCOP Research, ediția a VII-a, arată că aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, iar aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai.
Raportat la totalul populației, aproximativ 22% dintre români consideră că limitarea suveranității ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană afectează creșterea nivelului de trai, în timp ce aproximativ 15% sunt de părere că această limitare contribuie la creșterea nivelului de trai.
Potrivit datelor sociologice colectate în perioada 13-15 ianuarie, 38,9% dintre respondenți sunt de părere că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională (față de 38,1% în septembrie 2025). În același timp, 45,9% nu consideră că acest lucru limitează prea mult suveranitatea națională (față de 52,4% în septembrie 2025), iar 15,3% nu știu sau nu răspund (față de 9,5% în septembrie 2025).
Percepția potrivit căreia apartenența la UE limitează suveranitatea națională este mai pronunțată decât media în rândul votanților PSD și AUR, al bărbaților, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație medie și al locuitorilor din mediul urban mic.
În schimb, nu consideră că apartenența la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională în proporții mai mari decât media în special votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele cu vârste între 45 și 59 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din marile orașe, precum și angajații la stat.
În ceea ce privește nivelul de trai, 37,7% dintre cei care consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională sunt de părere că acest fapt contribuie totuși la creșterea nivelului de trai al românilor. Raportat la totalul populației, aceștia reprezintă aproximativ 15%. În schimb, 57% dintre respondenții din acest segment nu cred că limitarea suveranității ajută la creșterea nivelului de trai, aceștia reprezentând aproximativ 22% din totalul populației. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,3%.
Referitor la protejarea intereselor economice în cadrul Uniunii Europene, 69,1% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE pentru a-și proteja interesele economice (față de 80,7% în aprilie 2025). Totodată, 11,2% sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană (față de 4,8% în aprilie 2025), iar 11,8% consideră că țara nu ar trebui să facă nimic, deoarece interesele economice și naționale sunt deja protejate (față de 10% în aprilie 2025). 7,9% nu știu sau nu răspund (față de 4,5% în aprilie 2025).
Opinia potrivit căreia România ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în cadrul Uniunii Europene este exprimată peste medie în rândul votanților PNL și USR, al femeilor, al persoanelor cu educație superioară, al locuitorilor din marile orașe și al angajaților la stat. Susțin ieșirea României din Uniunea Europeană în proporții mai mari decât media în special bărbații și persoanele cu educație primară.
Votanții PNL și USR, persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și locuitorii din mediul urban mic consideră, într-o măsură mai mare decât restul populației, că România nu ar trebui să facă nimic, întrucât interesele economice și naționale sunt deja protejate.
În ceea ce privește calitatea vieții, 22,4% dintre români cred că viața lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa, în timp ce 54,9% consideră că viața le-ar fi mai grea. De asemenea, 2,3% cred că viața ar fi la fel de bună, iar 2% că ar fi la fel de grea. Ponderea non-răspunsurilor este de 18,4%.
Potrivit sondajului, votanții niciunui partid relevant din România nu cred, în majoritate, că viața ar fi mai bună în cazul desființării Uniunii Europene.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, apreciază că datele privind relația dintre apartenența la Uniunea Europeană și tema suveranității naționale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populației acceptă ideea pierderii de suveranitate, însă sprijinul pentru apartenența europeană este mai degrabă instrumental și condiționat, nu profund internalizat ca proiect identitar.
'Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv și pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspirație sau loialitate simbolică profundă. Consecința este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimțite în viața de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică. În același timp, preferința masivă pentru renegociere în interiorul UE, și nu pentru ieșire, arată existența unui naționalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetățenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii țării, nu ca opțiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepția că desființarea UE ar înrăutăți viața personală pentru majoritatea populației relevă faptul că UE este asociată cu securitate și predictibilitate', a declarat Ștefureac, potrivit site-ului INSCOP.
În ansamblu, acesta mai arată că datele indică existența unei tensiuni latente între suveranismul simbolic și dependența funcțională, care poate fi exploatată politic, actorii capabili să combine un discurs de fermitate națională cu menținerea ancorării europene având un potențial avantaj strategic în competiția electorală.
'Avem o populație pro-europeană motivată 'prin calcul', nu 'prin convingere' ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esențial pentru a se evita contaminarea populației de abordări radicale, în condițiile în care deja unul din cinci români este eurosceptic și convins că viața sa ar fi mai bună în afara UE. Pe de altă parte, este semnificativ faptul că, deocamdată, nu există în niciun bazin electoral al celor patru partide mari o majoritate care să considere că viața ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. Chiar și în cazul votanților AUR, ponderea celor care cred că viața ar fi mai grea dacă UE s-ar desființa este ușor mai mare decât a celor care cred contrariul, chiar dacă diferențele sunt mai echilibrate comparativ cu votanții celorlalte partide, mai atașați de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană', a mai arătat directorul INSCOP.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. AGERPRES/(AS-redactor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Maramureș: Cetățean ucrainean care a dezertat din armată, recuperat din munte de polițiștii de frontieră și salvamontiști
Un cetățean ucrainean dezertat din armata țării sale a trecut granița în România prin Munții Maramureșului și a fost recuperat de salvatorii montani, a informat, joi, directorul Serviciului Public Județean (SPJ) Salvamont Maramureș, Dan Benga. Conform sursei citate, ucraineanul în vârstă de 41 ani a fost găsit, fără pro
Timiș: Autotren în flăcări pe Autostrada A1, la Topolovățu Mare
Un autotren a ars, joi după-amiaza, pe autostrada A1, pe raza localității Topolovățu Mare, după ce semiremorca a luat foc, informează reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Timiș. Pompierii au intervenit pentru stingerea incendiului, care se manifesta cu ardere generalizată la semiremorcă. Capul tractor
Sibiu: CJ acuză consilierii PSD și AUR că blochează rectificarea bugetară a județului
Consiliul Județean (CJ) Sibiu a anunțat, joi, că proiectul de rectificare bugetară a județului nu a fost adoptat, după ce consilierii județeni ai PSD și AUR s-au abținut de la vot, situație care afectează servicii publice și investiții importante, potrivit unui comunicat de presă. Conform CJ Sibiu, decizia ar fi fost luată 'exclusiv pe cri
Primăriile de sector, obligate să implementeze principiul 'plătește pentru cât arunci' (proiect)
Autoritățile administrației locale vor avea obligația să implementeze instrumentul economic 'plătește pentru cât arunci', conform regulamentului privind serviciul de salubrizare supus dezbaterii publice. Principiul va fi implementat conform hotărârilor aprobate la nivel de sector, iar administrațiile locale vor fi obligate
Olt: Bloc ANL de 20 de apartamente pentru tineri, inaugurat la Slatina; alte trei blocuri se construiesc în județ
Un bloc de locuințe pentru tineri, cu 20 de apartamente, a fost inaugurat joi, la Slatina, context în care directorul general al ANL, Emanuel Oproiu a anunțat că instituția va mai construi în județul Olt încă două blocuri, unul cu locuințe de serviciu și încă unul pentru tineri. 'Acest bloc este destinat tinerilor,
MS Margareta: Nu se poate folosi un titlu regal pentru altceva decât pentru țara noastră
Custodele Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, a declarat joi, la Academia Forțelor Terestre 'Nicolae Bălcescu', că un titlu regal trebuie folosit doar în serviciul țării, evocând lecțiile de viață primite de la părintele său, Regele Mihai I al României. 'A fost numai pentru țara lui și pentru serviciu,
Olt: Microbuze școlare electrice, în 15 localități; trebuie îmbunătățit tot parcul de microbuze școlar, afirmă președintele CJ
Transportul elevilor din 15 localități din județul Olt, în care microbuzele școlare existente erau vechi și nu mai corespundeau normelor tehnice actuale, se va face începând din această săptămână cu microbuze noi, electrice, achiziționate de Consiliul Județean (CJ) Olt prin Administrația Fondului de Mediu, autovehiculele fiind distribuite joi
Buzău: În jur de 150 de angajați ai Finanțelor Publice au participat la un protest spontan față de noua lege a salarizării
În jur de 150 de persoane, angajați ai Administrației Finanțelor Publice (AFP) Buzău, au ieșit joi în fața instituției pentru a protesta împotriva noii legi a salarizării. Angajații au organizat după-amiază un protest spontan pentru a atrage atenția cu privire la efectele noii legi a salarizării. 'Protestăm
Bistrița-Năsăud: Consilierii județeni au primit tricouri și medalii de campioni naționali, după titlurile obținute la handbal feminin
Consilierii județeni din Bistrița-Năsăud prezenți, joi, la ședința ordinară a acestui for, au primit medalii și tricouri inscripționate 'Campion național 2025-2026', ca urmare a câștigării, de către echipa de handbal feminin Gloria Bistrița, a Cupei României și a titlului de campioană în Liga Florilor. Clubul Sportiv
1Iunie/Buzău: Festival internațional de artă stradală, ateliere interactive și un turneu de minihandbal, cu ocazia Zilei Copilului
Un festival internațional de artă stradală, ateliere interactive și un turneu de minihandbal vor avea loc în municipiul Buzău cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului. Cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Artă Stradală AnTanTe, unicat în România, va avea loc în perioada 29 mai - 1 iunie. Timp de patru zile, ora
Brașov: Peste 120 de semnalări privind prezența urșilor în municipiu în mai; două exemplare 'habituate' - împușcate
Peste 120 de apeluri la 112 privind prezența urșilor în municipiul Brașov au fost înregistrate în această lună, în 50 de cazuri echipele de intervenție alungând animalele în pădure, a transmis, joi, Primăria Brașov, care a precizat că, în ultimele zile, au fost și două cazuri în care s-a apelat la împușcare.
1 Iunie/ Program dedicat copiilor pe Calea Victoriei, la 'Străzi Deschise'
Programul 'Străzi Deschise' va fi dedicat copiilor sâmbătă și duminică și include spectacole, ateliere creative, parade, momente artistice în aer liber, dar și o petrecere cu confeti. 'Cei mici sunt invitați să participe la o varietate de ateliere interactive și educative - de la pictură pe nisip, colorat zmee, reciclare creativă, model
Trenurile de metrou circulă normal pe Magistrala 3
Circulația trenurilor de metrou a fost reluată în condiții normale pe Magistrala 3 Preciziei - Anghel Saligny, a anunțat Metrorex. Joi, circulația trenurilor de metrou s-a desfășurat pe un singur fir (în ambele sensuri) între Preciziei și Politehnică, după ce unei persoane i s-a făcut rău. Potrivit unei informări a companiei, în jurul o
CJPC Bihor: În parcurile de distracții, dar și la achiziționarea jucăriilor, siguranța celor mici trebuie să fie prioritară
Părinții și bunicii sunt sfătuiți, în preajma zilei de 1 Iunie, de către comisarii de la Protecția Consumatorilor Bihor, să acorde o atenție sporită siguranței celor mici în toate aspectele, de la alegerea jucăriilor și utilizarea parcurilor de distracții, până la consumul de produse street-food sau timpul petrecut la piscine și ștranduri. &#
Timiș: In memoriam - Rusaliile negre reflectate în evenimentul comemorativ 'Deportarea bănățenilor în Bărăgan'
Bănățenii comemorează, la acest sfârșit de săptămână, evenimentele petrecute în urmă cu 75 de ani, în noaptea de Rusalii din anul 1951, care atunci a fost în 17/18 iunie, când au început deportările a peste 40.000 de persoane din 300 de sate din Timiș, Caraș și Mehedinți, considerați de noile autorități ale vremii ca fiind chiaburi.