Zeci de mii de apartamente din București și Craiova au rămas fără căldură în ultimele zile, iar scăderea accentuată a temperaturilor i-a determinat pe tot mai mulți oameni să folosească din considerente economice aragazul din bucătărie pentru încălzire, o practică extrem de periculoasă care poate duce la intoxicații cu monoxid de carbon, susțin reprezentanții Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Specialiștii avertizează că arderea gazelor în spații închise consumă oxigenul și eliberează monoxid de carbon - un gaz incolor, inodor și insipid - care poate provoca moartea chiar și la concentrații reduse.

'Arderea gazelor naturale la aragazul din bucătărie determină consumarea oxigenului din atmosferă și degajarea în atmosferă a dioxidului de carbon și monoxidului de carbon. Omul în lipsa oxigenului consumat și înlocuit cu dioxid de carbon moare. Dar mult mai periculos decât lipsa oxigenului și înlocuirea acestuia cu dioxid de carbon este prezența în aer a monoxidului de carbon rezultat din ardere, care are particularitatea că poate să omoare un om la concentrații mici, înainte ca acesta să rămână fără oxigen', a precizat Dumitru Chisăliță, președinte AEI și expert judiciar al Ministerului Justiției în domeniul gazelor naturale, explozii și intoxicări cu monoxid de carbon, într-o analiză transmisă duminică AGERPRES.

Potrivit sursei citate, simptomele intoxicației cu monoxid de carbon variază de la simptome ușoare, pseudogripale (cum ar fi durerile de cap sau de stomac urmate de febră) până la tulburări severe ale inimii și creierului. Chiar și expunerea prelungită la cantități reduse de monoxid de carbon, pe parcursul mai multor zile poate determina intoxicarea. 'Oamenii reacționează în mod diferit la expunerea la cantități identice de monoxid de carbon. De aceea intoxicația cu monoxid de carbon poate avea urmări ușoare până la cele grave, asupra diverselor persoane cu același grad de expunere', subliniază Chisăliță.

Specialistul AEI explică faptul că monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină de 250 de ori mai puternic decât oxigenul, blocând astfel oxigenarea organelor vitale.

Acesta oferă și un exemplu concret pentru a scoate în evidență gravitatea situației. 'În situația unei bucătării de 7 mc (așa cum sunt multe în România), dacă ușile și geamurile sunt închise și nu există sistem de acces aer proaspăt și evacuare gaze arse, în care se găsește o mașină de gătit de tip aragaz cu 4 ochiuri, care este lăsat să funcționeze prin toate arzătoarele, acesta consumă în 39 de minute întreg oxigenul din încăpere și ar determina moartea unui om sănătos prin asfixiere; în situația unei arderi corecte se produce atât de mult monoxid de carbon încât să omoare un om în 35 de minute. Acest exemplu este realizat tocmai pentru a arăta pericolul la care se supun oamenii, în special cei cu venituri mici care nu au bani să-și achite factura la energie termică și preferă să consume gaz pentru a se încălzi, acesta fiind plătit paușal, cheltuie mai puțini pe întreținere', mai arată președintele AEI.

Datele statistice din perioada 1980-2008 arată că la nivelul Europei numărul de decese urmare a intoxicării cu monoxid de carbon era de 2,2 decese/100.000 persoane/an, dar evoluția s-a îmbunătățit în unele țări între timp.

La nivelul anului 2021, numărul de decese înregistrate ca urmare a intoxicării cu monoxid de carbon, nu doar în locuințele cu gaze naturale, au fost: în Europa de Est, de aproximativ 2,12/100.000 de persoane (cel mai ridicat nivel european), în Europa Centrală - aproximativ 0,335-0,389/100.000 de persoane, în Europa de Vest - aproximativ 0,0825-0,0889/100.000 de persoane, iar la nivel global (referință) 0,366/100.000 de persoane, în jur de 28.900 decese la nivel mondial.

Potrivit AEI, în Europa de Est sunt de 26 ori mai multe decese datorită intoxicării cu monoxid de carbon decât în Europa de Vest.

În acest context, specialiștii vin cu mai multe recomandări pentru a preveni intoxicarea cu monoxid de carbon precum: aerisirea constantă a locuinței, verificarea instalațiilor de încălzire, evitarea improvizațiilor la instalațiile de încălzire, instalarea detectoarelor de monoxid de carbon și apelarea imediată la 112 în cazul apariției simptomelor de intoxicație.

De asemenea, președintele AEI consideră că este foarte importantă educarea familiei (inclusiv a copiilor) în ceea ce privește utilizarea corectă a mijloacelor de încălzire și recunoașterea simptomelor intoxicației (dureri de cap, amețeli, greață, oboseală sau confuzie).AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)