Exploatările de agregate minerale din albiile râurilor contribuie la accentuarea secetei pedologice din Vrancea, prin scăderea nivelului pânzei freatice și afectarea gravă a zonelor de vegetație care în mod natural protejează și stabilizează malurile râurilor, avertizează reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Vrancea.

Impactul acestor activități, suprapus schimbărilor climatice și secetei prelungite, produce efecte în lanț asupra agriculturii, pădurilor și biodiversității de pe valea Siretului, spre exemplu.

'Noi, în Vrancea, avem sectoare de râu suprapuse unor arii protejate care au ca obiectiv conservarea unor specii de pești sau unor viețuitoare sau habitate acvatice, și acolo restricțiile sunt destul de importante, și alte sectoare de râu care nu sunt suprapuse în ariile protejate și unde avem agenți economici care vor să exploateze agregate minerale din albiile minore, pe baza documentelor primite de la Apele Române. Din punctul nostru de vedere, conștientizăm că aceste exploatări de agregate în albiile minore sunt rele pentru mediu, în general, și ăsta este și motivul pentru care legislația privind apele interzice orice exploatare de agregate în albiile minore, excepție făcând acele proiecte de decolmatare, regularizare', a declarat Silviu Chiriac, consilier la APM Vrancea.

El a dat exemplul râului Siret, al cărui talveg este foarte coborât acum în timpul verii, iar acest fenomen afectează și vegetația arboricolă din zonă, care nu mai are acces la apă. Potrivit reprezentantului APM Vrancea, în prezent sunt sute și chiar mii de hectare de păduri ripariene, de salcâm, uscate.

'Pe râul Siret, vedem acum că zona de curgere a apei în timpul verii, acel talveg, este foarte coborât, iar malurile Siretului sunt foarte abrupte. Practic, nivelul pânzei freatice se conectează întotdeauna cu albia minoră a râului. Cu cât avem un talveg mai coborât, cu atât și nivelul piezometric va fi și acela mai coborât. Ce înseamnă asta? Că apa din fântâni, de exemplu, se va regăsi cu șase-șapte metri mai jos. Că rădăcinile arborilor, care au fost obișnuiți timp de zeci de ani să primească apă de la un anumit nivel, vor fi într-o zonă total uscată. Astfel încât, astăzi, putem să vedem pe cursul Siretului sute, dacă nu chiar și mii de hectare de păduri ripariene uscate. Putem să vedem ceea ce nu am crezut vreodată: păduri de salcâm, o specie foarte bine adaptată condițiilor de secetă, cum s-au uscat. La fel putem să vedem acest impact asupra celor care se ocupă de agricultură, pentru că, iarăși, coborârea nivelului piezometric înseamnă și sărăcirea din punct de vedere hidric a solurilor care sunt folosite de agricultori și vedem cum cantitățile de cereale, de exemplu, scad zi după zi și la aceștia', a menționat Silviu Chiriac.

Potrivit specialistului APM Vrancea, consecințele sunt severe pentru vegetație, în special în contextul secetei pedologice din ultimii ani. În ariile protejate din Vrancea, efectele sunt vizibile și alarmante.

'Arii protejate precum Pădurea Merișor-Cotul Zătoanei, o arie protejată foarte dragă nouă tuturor celor care ne plimbam pe acolo, cu acel braț secundar al Siretului, care era fantastic de frumos, a secat complet, pentru că acele brațe secundare își pierd conectivitatea cu râul Siret. Practic, noi avem în amonte trei sau patru baraje destul de mari pe râul Siret, care regularizează foarte mult debitele. Avem această coborâre a talvegului din cauza balastierelor, care din anii '70, dacă nu și mai devreme, au scos milioane de metri cubi de agregate de nisip și pietriș. Iată așadar, pe de o parte, baraje care opresc transportul de aluviuni în aval, și pe de altă parte, timp de zeci de ani, noi am tot scos din albia minoră, astfel încât toate acele brațe laterale, toate acele bălți, care la un moment dat trebuiau, în perioadă de revărsare, să fie alimentate cu apă în mod natural, au rămas acum undeva pe uscat și niciodată nu se mai pot reconecta și nu mai pot asigura biodiversitatea specifică luncii unui râu', spune Silviu Chiriac.

Iar o monitorizare recentă făcută de specialiști în ihtiologie a confirmat gravitatea situației, mergând până la a compara Siretul cu o 'Sahara acvatică'.

'Râul Siret, fiind într-o arie protejată, a beneficiat de o monitorizare destul de riguroasă, realizată de experții în ihtiologie veniți de la nivel național, experți cu o foarte bună experiență anterioară. Au crezut că vor găsi pește în râul Siret. Au venit și au stat cel puțin o lună de zile pescuind prin toate metodele științifice aprobate de autorități, astfel încât să poată să evalueze speciile de pești prezente. S-au îngrozit. Atât au putut să-mi spună, la modul sintetic, făcând o metaforă: au zis că este un fel de Sahară, că nu au putut să creadă că râul Siret poate să fie un râu mort din punct de vedere al populației piscicole. Și aici nu ne referim doar la speciile protejate care au făcut obiectul acestei arii protejate, ci și la speciile generaliste, care fac obiectul hobby-ului pescarilor sportivi, care, zi după zi, iată, se vaită că nu mai prind pește atunci când merg la pescuit. Toate acestea sunt un efect care nu se întâmplă imediat, dar, de data asta, îl putem înțelege cu toții: vedem cum râul Siret are apa tulbure, vedem că talvegul a scăzut, vedem pădurile uscate, vedem lipsa peștelui, vedem malurile foarte urâte. Asta se întâmplă în momentul în care noi permitem astfel de activități de prelevare a nisipului și pietrișului din albia minoră', a explicat Silviu Chiriac.

Aceste exploatări de agregate minerale pot genera însă și efecte pozitive, care pot duce în timp la formarea unor ecosisteme acvatice stabile, așa cum s-a întâmplat în zona Doaga sau Pădureni, unde însă balastierele au fost în terase, nu în albia minoră a râului Siret.

'La momentul acesta, în Vrancea sunt cel puțin 18 perimetre autorizate, ca lacuri, iazuri piscicole, dar, din păcate, nu știu dacă sunt mai mult de opt, deci mai puțin de jumătate care să aibă efectiv apă. Nu mai vorbesc despre populația de pește. Ce impact are această modalitate de exploatare asupra mediului? Noi am plecat de la premisa că aceste ecosisteme care urmează să se creeze în urma exploatării de agregate minerale ar urma să se transforme în acele rezervoare de biodiversitate pe care noi toți le cunoaștem. Am fost cu toții la bălțile de la Doaga, unde, în anii '70, s-au făcut exploatări de agregate minerale, și dacă mergem acum, o să vedem că cele mai multe specii de păsări acvatice, precum și foarte multe alte viețuitoare specifice acestor ecosisteme, se întâlnesc acolo. Nu ne este foarte străină Balta de la Pădureni. Mulți pescari cunosc așa-numita 'balta de la Pășitoare'. Sunt ecosisteme acvatice formate tot în urma exploatărilor. Noi știm de la bun început că agentul economic nu moare de dragul pisciculturii. Acela este obiectivul declarat, dar ceea ce își dorește foarte mult agentul economic este să preleveze și să vândă acel nisip și pietriș. Dar suntem conștienți și înțelegem că acea cavitate, odată umplută cu apă, chiar dacă poate nu va duce imediat la o exploatare piscicolă foarte eficientă ca raport cost-beneficiu, va începe încet-încet să fie umplută cu specii de macrofite, cu stuf, cu papură. Va avea de cele mai multe ori și sălcii pe mal și tot felul de arbori caracteristici, și toate acestea n-au cum să facă altceva decât să atragă biodiversitate. Practic, noi nu am văzut o astfel de fostă exploatare de agregate minerale, repet, în terasă, nu în albia minoră, care, la momentul actual, să nu adăpostească foarte multe viețuitoare acvatice și să nu constituie ceva pozitiv pentru toată lumea: și pentru pescari, și pentru cei care folosesc apa în irigații, și din punctul de vedere al topoclimatului, al microclimatului local. Practic, un astfel de rezervor, încă o dată, se transformă într-un rezervor de biodiversitate și de ecosisteme acvatice', a mai argumentat consilierul de la APM Vrancea.

În ultimii ani, județul Vrancea s-a aflat constant în topul zonelor afectate de secetă pedologică severă și extremă, conform rapoartelor ANM. Scăderea resurselor de apă din sol și din pânza freatică amenință atât agricultura, cât și resursele de apă potabilă din comunitățile rurale. AGERPRES / (A - redactor: Dana Lepădatu, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)