România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creștere a temperaturii medii anuale de 3,01 grade Celsius față de perioada 1971-2000, iar anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși din întreaga istorie a observațiilor meteorologice, relevă raportul 'Starea Climei - România 2025: Unde suntem și încotro mergem', dat publicității luni.

Conform datelor centralizate în document, vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă, al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani, și 63 de zile de valuri de căldură, adică 68% din întreaga vară - un record absolut. În plus, pentru prima dată, România a înregistrat șase zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un singur sezon estival.

'Această schimbare arată o transformare structurală a climatului regional: valurile de căldură nu mai sunt episoade izolate, ci fenomene recurente, mai lungi și mai intense. Persistența lor are consecințe directe pentru agricultură, infrastructură și resursele de apă, unde stresul termic și lipsa răcirii nocturne accentuează vulnerabilitățile existente și amplifică impactul secetei', susțin specialiștii.

În ceea ce privește proiecțiile climatice pentru țara noastră, acestea arată că, în scenariul pesimist, România ar putea înregistra până la +4,24 de grade Celsius, încălzire până în anul 2100, iar în sudul țării numărul de zile afectate de valuri de căldură ar putea ajunge la 150 - 160/an.

'Chiar și în scenariile moderate, sudul și sud-estul vor cunoaște creșteri dramatice în frecvența și durata caniculei, cu implicații majore pentru agricultură, resursele de apă și economia rurală. Datele arată limpede că încălzirea accelerată transformă verile României într-un nou climat: mai fierbinte, mai lung și mai greu de gestionat. Dacă aceste tendințe continuă, presiunea asupra mediului, infrastructurii și economiei va crește, iar adaptarea prin investiții în reziliență și gestionarea sustenabilă a resurselor devine inevitabilă', notează realizatorii raportului de specialitate.

La capitolul precipitații, documentul analizat relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă din istoria sa recentă. Astfel, evenimentul început în martie 2022 și prelungit până în iulie 2025, a durat 41 de luni, depășind toate episoadele anterioare.

În acest context, vara anului 2024 a adus un deficit pluviometric de 52,4 mm față de media climatologică, ceea ce a afectat grav culturile agricole și resursele de apă. 'În Dolj, de exemplu, 65% din culturile de floarea-soarelui au fost pierdute, iar peste 600 de localități au impus restricții la consumul de apă', se precizează document.

Potrivit sursei citate, analizele climatice arată că secetele nu doar că devin mai lungi, ci și mai severe. În paralel, la nivel național, aridizarea (o stare climatică pe termen lung) s-a extins accelerat: de la 12% din suprafața țării în anii '70 la 51%, în perioada 2021-2024, afectând aproape toate zonele de câmpie și deal. 'Această transformare pune presiune asupra agriculturii, resurselor de apă și securității alimentare, cu consecințe sociale și economice directe', subliniază raportul.

Ca distribuție a precipitațiilor, acesta devine tot mai haotică, astfel că, în timp ce verile aduc mai puține ploi și accentuează seceta, episoadele de toamnă aduc ploi torențiale scurte, cu acumulări extreme pe intervale reduse (peste 200 mm. în 24 de ore, în Dobrogea, la finalul lui august 2024). Pe acest fond, concluzia specialiștilor este că această alternanță între deficit și ploi
violente crește riscul dublu: secetă cronică și inundații locale.

'Proiecțiile climatice sugerează că viitorul va amplifica aceste tendințe: vara tinde să devină mai uscată, cu episoade de secetă tot mai frecvente, iar distribuția ploilor va continua să fie inegală. În lipsa unor politici de adaptare și a unei gestiuni mai eficiente a apei, România riscă să intre într-un ciclu de stres hidric permanent, unde agricultura, biodiversitatea și comunitățile
vulnerabile vor fi primele afectate', avertizează experții.

Mai mult decât atât, în România, furtunile severe nu mai sunt evenimente izolate, ci fenomene recurente cu impact major asupra comunităților.

Datele centralizate în raport scot în evidență faptul că, în 2024, au fost raportate peste o mie de fenomene extreme, dintre care peste 200 cu grindină mare, 706 cu vânt intens și aproape 200 cu precipitații extreme, toate acestea având ca efect distrugeri semnificative: acoperișuri smulse, culturi compromise, rețele de transport și energie întrerupte. În urma acestor dezastre, doar în primele nouă luni din anul precedent, despăgubirile plătite pentru locuințe afectate au depășit 50 milioane de lei, dublu față de întreg anul 2023.

'Analizele climatice arată că numărul de ore favorabile furtunilor a scăzut ușor în ultimele decenii, dar atunci când se declanșează, acestea sunt mai violente. România înregistrează anual peste 125 ore cu condiții pentru furtuni cu trăsnete și peste 75 ore pentru furtuni severe, însă intensitatea fenomenelor este în creștere. În plus, România ocupă locul 3 în Europa la mortalitatea cauzată de trăsnete, cu o medie de circa șase decese pe an', conform cercetării.

Vulnerabilitatea este distribuită inegal între județe, iar zone precum Vâlcea, Argeș, Olt, Teleorman, Prahova sau Buzău se află printre cele mai expuse, în timp ce București, Ilfov sau Constanța beneficiază de infrastructură mai robustă și capacitate mai mare de adaptare.

Și pe acest segment, proiecțiile climatice indică o creștere a probabilității de producere a furtunilor cu grindină de 10-30%, în scenarii de încălzire globală de plus 1,5 grade Celsius până la 3 grade Celsius, cu semnale mai clare în centrul și nordul țării.

Raportul "Starea Climei - România 2025" reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialişti, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante şi actuale date despre schimbările climatice, evoluţia fenomenului şi proiecţiile de viitor. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Andreea Lăzăroiu)