Grupurile de acțiune locală (GAL) din județul Tulcea au deschis primele sesiuni de finanțare din actuala perioadă de programare, fondurile putând fi accesate doar online de beneficiari, persoane fizice private și autorități publice, spre deosebire de perioada anterioară, alocările din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) fiind completate cu cele din Fondul Social European (FSE).

Astfel, GAL Munții Măcinului-Dunărea veche a deschis primul apel de proiecte pentru populația din 16 comune tulcene și din orașul Măcin, care se adresează tinerilor și femeilor și va fi deschis până la finele zilei de 25 octombrie, pe platforma dedicată a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

''Deja primim proiecte. Totul se întâmplă într-o platformă electronică pusă la dispoziție de AFIR. Deci, aceasta este noutatea perioadei de programare actuale, totul se realizează online. Mai avem de asemenea o premieră, o abordare multi-fond, pe lângă fondurile europene din FEADR, avem și alocări din FSE. Adică, vom face instruiri, tabere pentru copii, vom avea bani alocați pentru copiii defavorizați'', a declarat, pentru AGERPRES, președintele GAL Munții Măcinului-Dunărea veche, Ana-Maria Cazacu.

Ea a spus că proiectele care pot fi depuse trebuie să aibă ca obiectiv principal dezvoltarea unor activități non-agricole.

''Este o intervenție de tip start-up, adică noi afaceri inițiate de tineri și femei. Finanțările sunt între 30.000 și 50.000 de euro, în funcție de tipul de proiect și continuăm cu abordarea noastră, cea a camerelor de închiriat, care s-a dovedit a fi câștigătoare în ceea ce privește turismul de nișă pe care ni-l dorim în teritoriu'', a mai spus Cazacu.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

Prima sesiune de finanțare deschisă de GAL Munții Măcinului-Dunărea veche are un buget total estimat de circa 330.000 de euro și se va închide automat atunci când se va atinge pragul de 200% din nivelul alocării sesiunii, în timp ce primele trei intervenții deschise în actuala perioadă de programare de GAL Dobrogea de nord și accesibile zilele acestea de autoritățile publice locale are un buget total estimat de circa 750.000 de euro și poate fi prelungit, la cererea primăriilor.

''Am lansat trei intervenții dedicate autorităților publice locale din 12 unități administrativ-teritoriale, inclusiv orașul Isaccea, pentru realizarea unor investiții în domeniul situațiilor de urgență, achiziții de utilaje, îmbunătățirea serviciilor, chiar și infrastructură, dacă se pune problema de alimentare cu apă sau canalizare. Urmează ca luna viitoare să mai deschidem două intervenții (apeluri de proiecte, n.r.) pentru tineri și femei, bugetul acestora fiind de circa un milion de euro'', a precizat președintele GAL Dobrogea de nord, Dan Drăgan.

Bugetele din actuala perioadă de programare ale celor două grupuri sunt similare cu cele din perioada de programare anterioară, 2014-2020, o perioadă afectată de criza COVID, care a încetinit întrucâtva gradul de accesare, așa încât abia acum GAL-urile închid proiectele începute în urmă cu aproape opt ani. De altfel, la fiecare început de exercițiu financiar european, managerii acestor grupuri constată inerția din România a unor programe operaționale, cauzată de lipsa de flexibilitate sau de viziune a autorităților de management, în condițiile în care apelurile de proiecte sau intervențiile pentru populație și autorități publice locale trebuie să fie precedate de întocmirea unor strategii de dezvoltare pentru teritoriile deservite de grupuri, strategii care necesită consultări publice cu comunitățile, implicit timp.

''În perioada de programare anterioară, am avut un grad de contractare de 100%, iar gradul de absorbție a fondurilor europene a fost de 95%. Doar trei beneficiari mai trebuie să depună notele de plată în cadrul proiectelor pentru a primi banii. Acum, există fonduri din păcate insuficiente. Solicitările vor fi din ce în ce mai mari. GAL-ul devine un reper al dezvoltării rurale și tot mai multe persoane ne văd ca salvatori ai ideilor lor antreprenoriale'', menționează managerul GAL Munții Măcinului-Dunărea veche, Ana-Maria Cazacu.

Închiderea exercițiului financiar 2014-2020 a fost marcată, printr-o întâlnire festivă, la poalele Munților Măcinului, la Carcaliu, una dintre comunitățile care a atras doar două proiecte europene și a finalizat până acum unul dintre ele.

''Nu în mod întâmplător am organizat această întâlnire aici. Noi suntem un teritoriu eminamente multi-etnic, în sensul în care la nivelul teritoriului avem nouă etnii. Dintre acestea, cele mai importante, rușii-lipoveni, meglenoromânii și aromânii, s-au reunit într-un proiect, pe care chiar noi l-am finanțat, în cadrul căruia și-au achiziționat costume populare, așa încât comunitățile ne bucură ochii la evenimentele pe care le organizăm'', explică Ana-Maria Cazacu.

Evenimentul a avut loc în sediul construit începând din anul 2017 de Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, sediu care găzduiește întâlnirile filialei teritoriale, dar și un mini-muzeu care adună la etaj obiecte vechi strânse din gospodăriile localnicilor, o carte cu cântece bisericești din anul 1700, costume tradiționale, dar și fotografii de altădată.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

''Stră-străbunicii noștri nu au vrut să treacă la schimbările care s-au făcut în biserică și atunci, pentru a păstra credința în Dumnezeu, așa cum au lăsat apostolii pe pământ, nu au fost primiți în biserică și au plecat în pribegie. Cei care au rămas pe teritoriul țarist al Rusiei și au încercat să meargă mai departe, care vorbea i se tăia limba, care scria i se tăia mâna. O parte din străbunicii noștri au coborât pe Marea Azov, Marea Neagră și au venit pe teritoriul Dobrogei, care se afla sub Imperiul Otoman până la Războiul de Independență. Aici și-au găsit locul și se ocupau de pescuit'', a amintit președintele filialei locale a CRLR, Vasile Ivan.

El spune că fondurile europene sunt necesare mai ales tinerilor care vor să rămână în sat, iar mini-muzeul deschis publicului zilnic, cu excepția duminicii, este o încercare de a păstra memoria comunității.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

''Sunt tineri care vor să rămână în sat să promoveze cultura noastră, să promoveze partea culinară. Zona este deosebită, dar deocamdată nu sunt locuri de cazare sau puncte gastronomice'', a adăugat Vasile Ivan.

Prima de instalare pentru tinerii fermieri alocată în exercițiul financiar 2014-2020 prin FEADR a fost un bun început pentru unele afaceri. La Ostrov, de exemplu, banii europeni atrași inițial prin AFIR pentru dezvoltarea unei culturi de viță de vie au fost doar primii făcuți de Daniela Olteanu pe drumul inițiativei care acum, prin fonduri accesate prin GAL Munții Măcinului-Dunărea veche, are grijă inclusiv de mediu.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

''Corzile de viță de vie rezultate de la tăierile în uscat ne încurcau, pur și simplu. Le dădeam foc, ceea ce impacta cu mediul. Am cumpărat apoi o presă de balotat care ne-a costat vreo 33.000 de euro, ceea ce n-a fost deloc ușor, iar acum producem peleți pentru centrale termice, pentru sobe. Avem contracte de colaborare cu licee tehnologice din zonă, iar materia primă nu ne-o asigură numai producția noastră. În felul acesta, eliberăm terenul, facem curățenie și valorificăm resturile vegetale'', a afirmat reprezentanta societății care a accesat fonduri, Steluța Silea, din comuna Ostrov.

Finanțarea alocată prin GAL Munții Măcinului-Dunărea veche pentru începerea afacerilor în turism, 5.000 de euro pentru înființarea unei camere destinată închirierii, a fost una dintre cele mai cerute, iar printre beneficiari a fost și Sorin Anastase, din comuna Turcoaia, care a atras fonduri pentru dezvoltarea unei structuri de cazare la marginea satului.

''Unitatea noastră este deschisă din luna septembrie a anului trecut și am avut turiști. În plus, avem o zonă de exploatare a pietrei și oamenii care vin din alte județe vor să se cazeze legal'', a menționat Anastase, premiat în timpul festivității de la Carcaliu cu diploma pentru ''cel mai ezitant întreprinzător''.

El a vorbit despre dificultățile atragerii fondurile europene în contextul legislației românești și a subliniat faptul că a realizat proiectul doar datorită încurajărilor primite din partea grupului.

Cel mai tânăr întreprinzător premiat de GAL Munții Măcinului-Dunărea veche a fost Liviu Țăranu, care a atras fonduri pentru dezvoltarea unor servicii de agrement cu ATV-urile în zona carierei de piatră din apropierea lacului Iacobdeal, de la marginea satului Turcoaia.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

''Eu sunt pasionat de mașini de off-road și dacă nu ne-am permis niciodată o asemenea mașină, a venit oportunitatea aceasta. Un prieten din sat închiriază biciclete, iar turiștii vin la lac pentru plimbări și acum au și această posibilitate, de a închiria un ATV pentru a vedea împrejurimile. Sunt două variante de traseu. Ambele pleacă de la campingul de la lac, iar fiecare traseu are cel puțin două opriri pentru fotografii. Abia anul acesta am reușit să promovez mai bine acest produs și am avut și turiști. Traseul poate fi făcut și iarna, dacă sunt cereri'', a afirmat Liviu Țăranu.

Proiectul privind achiziția a 78 de costume tradiționale și a unui sistem de sonorizare pentru comunitățile de ruși-lipoveni, meglenoromâni și aromâni a fost derulat de Asociația culturală Altona, din satul Cerna, a cărei conducere se gândește deja la un viitor proiect.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

''Era necesară o finanțare europeană, pentru că în baza fondurilor noastre nu puteam să facem o asemenea achiziție. Asociația vrea de asemenea un sediu multicultural în care să putem să ne desfășurăm activitatea în condiții prielnice și să ne promovăm în acțiunile pe care le vom avea. Trebuie să recunoaștem că ideea a pornit de la CRLR, care are un sediu cu care toată Dobrogea se poate mândri. Am legat o prietenie nescrisă, care ne ajută să ne promovăm local, ceea ce face ca și copiii care participă la evenimente să lege la rândul lor prietenii și să ducă mai departe tradițiile noastre'', a afirmat președintele asociației Altona, Andreia Tanur.

Foto: (c) LUISIANA BÎGEA / AGERPRES 

Schimbul de experiență între GAL-urile învecinate, Munții Măcinului-Dunărea veche și Dobrogea de nord, care a avut loc a doua zi după evenimentul de la Carcaliu, a presupus o vizită a unor proiecte și discuții pe marginea provocărilor întâmpinate până acum de beneficiarii proiectelor în contextul începerii unor noi inițiative, în actuala perioadă de programare.

''Având în vedere că profilul comunei Turcoaia este similar cu cel al localității Greci, din teritoriul GAL-ului nostru, am spus să aducem beneficiarii noștri aici, să prezinte reușitele din teritoriu și problemele pe care le-au avut în implementare, un pas înainte pentru a ști ce avem de făcut cu viitoarele finanțări'', a menționat președintele GAL Dobrogea de nord, Dan Drăgan.

Potrivit datelor publicate de AFIR pe site-ul propriu, în actuala perioadă de programare, în România funcționează 246 de GAL-uri, iar cinci din ele sunt în județul Tulcea. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)