Aproape 1.000 de sași din Austria, Germania și din comunitățile din România, din Bistrița, Brașov, Făgăraș, Mediaș, Sibiu, Sighișoara sau Sebeș, au participat, sâmbătă și duminică, la cea de-a 36-a ediție a Întâlnirii Sașilor din Transilvania, găzduită de Șona, un sat de pe Valea Târnavei Mici, locuit, până în 1990, aproape în totalitate numai de sași.

'În primii ani, întâlnirea a fost la Biertan, iar în 2007, când a fost Capitală Culturală Europeană, s-a decis să se facă la Sibiu, fiindcă era acest important eveniment. După aceea, comunitatea a decis că ar fi frumos ca această serbare să o facem itinerant, în diferite localități. La început au fost marile orașe, Brașov, Bistrița, Mediaș, Sighișoara etc. și după aceea ne-am dat seama că, de fapt, ar fi frumos să cunoaștem și localitățile puțin mai mici. Organizatorul principal e Forumul Democrat al Germanilor din Transilvania, colaborăm desigur cu Biserica Evanghelică, cu autoritățile locale, cu asociațiile sașilor din Germania care participă. Acum, pentru fiecare ediție, localitățile care doresc să fie gazde depun un fel de candidatură și consiliul de conducere al Forumului decide din cei care și-au depus candidatura unde va avea loc evenimentul', a explicat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania, Wienfried Ziegler.

El a adăugat că motto-ul ales pentru această ediție a Întâlnirii Sașilor din Transilvania este 'Tineretul mișcă Transilvania'.

Wienfried Ziegler a apreciat implicarea autorităților locale și a asociațiilor care au contribuit la organizarea ediției de la Șona, respectiv Primăria Comunei Șona, Asociația Șona Connect și Heimatortsgemeinschaft Șona (H.O.G. Schonau).

'Am fost foarte impresionați. Sunt puse steagurile, sunt afișe, semne și foarte multe lucruri de infrastructură, stații de amplificare. Am impresia că în localitățile mai mici comunitatea e mai închegată și mai dornică de implicare. În localitățile mai mari, e mai birocratic să spun așa, nu neapărat negativ, dar se văd diferențele', a spus Wienfried Ziegler.

Primarul comunei Șona, Florin Mărginean, a declarat că localitatea a fost anunțată în februarie că va găzdui ediția din acest an, moment din care au început pregătirile. Străzile principale au fost asfaltate recent, iar cu fonduri europene au fost modernizate Căminul Cultural, Școala și sediul Primăriei.

Pentru sașii plecați din Șona, întâlnirea a fost și un prilej de a reveni în satul natal și de a-și revedea locurile copilăriei. Soții Sara și Danniel Gahl au venit vineri, împreună cu fiica și nepoatele lor, iar acestea au putut vedea pentru prima dată satul de origine al familiei.

'Șona este o comună foarte frumoasă, casele au fost renovate. Am venit, vineri, cu fiica și nepoțelele, ne-am plimbat prin sat și le-a plăcut foarte mult satul meu natal. Ele sunt născute în Germania. Fiica, în 1985, nepoatele, în 2006 și 2010. Fiica a mai fost aici în 2013 cu noi, nepoatele doar acum', a spus, pentru AGERPRES, Sara Gahl.

Ea a emigrat în Germania în 1983, la 23 de ani, iar acum este a patra oară când revine în satul natal.

'Eu m-am dus prin căsătorie. Soțul plecase în 1980 cu familia, s-au stabilit la 60 de kilometri lângă Nurnberg. Părinții au venit după mine, după 6 luni, în aprilie 1984. Eu am mai venit în Șona în 1986. După 14 ani iar am venit, în 2000, apoi în 2013 și acum a patra oară. În anul ăsta am văzut că este un sat foarte frumos. Părerea mea este că este un sat românesc, nu mai este săsesc acum. Doar biserica și turnul. Și școala s-a schimbat cu totul. Sunt 42 de ani, totuși. Este un semn foarte bun, că în anii ăștia cetățenii români din sat au făcut foarte mult. Am fost mult impresionată, casele sunt foarte îngrijite', a afirmat Sara Gahl.

Plecată de 42 de ani din România, femeia vorbește încă bine limba română.

'Cu soțul vorbim săsește acasă, copiii numai nemțește. Româna, ei nu o știu. Chiar mi-a zis nepoțica cea mare 'bunica, de ce nu ne-ai învățat românește?'. Nu e prea târziu, dacă vor, pot să învețe limba română. Câteodată mai uit unele cuvinte și trebuie să mă gândesc, dar limba română nu o să o uit niciodată', a mărturisit aceasta.

Și Susana Konnerth, originară tot din Șona, stabilită în zona Koln, vorbește foarte bine limba română.

'Am plecat în 1990. Am mai venit în 1992, după aia am mai fost și în 1996, și în 2001. Întotdeauna cînd veneam după câțiva ani, era tot mai dezvoltat în sat. Am fost foarte bine primiți în casele de unde am plecat - noi am vândut casa noastră, dar oricând puteam veni acolo în vizită. Vecinii noștri nu i-am uitat niciodată, prima dată la vecini venim', a spus aceasta.

Sașii originari din Șona, deși răspândiți în Germania, continuă să păstreze legătura prin intermediul unor comunități organizate după modelul celor existente în satul natal.

'Așa cum am avut tradițiile aici, aveam cinci 'țighidișuri', așa ne-am împărțit comunitatea și acolo, în cinci comunități. Avem întruniri acolo, iar când ne întâlnim suntem tot cu gândul cum a fost viața aici', a adăugat Susana Konnerth.

Din 1979, sașii din Șona se întrunesc în Germania o dată la doi ani, iar din 1995 s-au constituit și acolo în 'comunitatea vecinilor', 'țighidiș', după modelul din satul natal.

'Comunitatea vecinilor' din care făceau parte toți bărbații căsătoriți este cea mai veche formă de organizare a sașilor, adusă probabil din locurile de emigrare. În Șona erau cinci astfel de comunități, iar în 1995, pentru ușurarea comunicării între șonenii care locuiesc în Germania și Austria s-a decis ca aceste zone să fie împărțite în cinci comunități ale vecinilor, așa cum erau odinioară în satul natal.

De altfel, din 2003, 'comunitățile vecinilor' realizează, prin sprijinul financiar, în mod regulat reparațiile necesare la biserica evanghelică și casa parohială din Șona și se îngrijesc în mod special ca cimitirul unde odihnesc rudele lor să fie întreținut.

La biserica fortificată din Șona a avut loc duminică, după mai mulți ani, o slujbă religioasă, la finalul căreia fostului președinte al Consiliului Județean Sibiu Martin Bottesch i-a fost decernată Steaua de Onoare a Federației Sașilor. Biserica, construită între 1520 și 1550, în formă de sală, dedicată Sfântului Matei, s-a dovedit neîncăpătoare pentru numărul mare de participanți.

Printre aceștia s-au aflat și soții Johanna și Fritz Ziegler, care în Germania au condus condus comunitatea sașilor din Koln. Aceștia au participat la aproape toate cele 36 de ediții ale Întâlnirii Sașilor din Transilvania. De altfel, în prezent, soții Ziegler locuiesc câteva luni pe an în România, în Șoala, județul Sibiu, unde au achiziționat casa parohială din satul natal.

'Eu am făcut liceul pedagogic, iar în Germania am lucrat 18 ani ca învățătoare. Soțul a plecat în Germania în 1978, iar eu în 1979. Cum merg alții (pensionarii germani - n.r.) în Spania, noi venim acasă. Am cumpărat casa parohială. Noi am avut contact cu satul natal continuu. Fiul nostru s-a întors și a stat cu nevastă nemțoaică la Șoala timp de 10 ani, s-a ocupat de cai. După ce au avut copii, au plecat. Noi am tot revenit. De când suntem pensionari, ultimii cinci ani venim și stăm toată vara', a declarat, pentru AGERPRES, Johanna Ziegler.

Programul de sâmbătă a inclus excursii în podgoriile de la Jidvei și vizitarea Castelului Bethlen, precum și drumeții prin podgoriile din Șona.

După deschiderea oficială a Întâlnirii Sașilor, a avut loc prezentarea tradiției 'Rinnenfest' - dialog între doi țărani, în organizarea H.O.G. Schonau (Asociația Șonenilor în Germania).

Este vorba despre un obicei unic în Transilvania, 'La Șipote', desfășurat, de obicei, în duminica înainte de Rusalii, pe care sașii șoneni l-au prezentat, după emigrare, și la diverse festivaluri în Germania. Obiceiul datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, după ce sătenii au cumpărat terenurile agricole de la nobili, fiind în mod deosebit interesați să întrețină cele opt șipote (izvoare - n.r.) de pe hotarul satului, pentru a avea apă de băut atunci când mergeau la munci agricole.

În holul Căminului Cultural a fost amenajată expoziția 'Șona - o comună multietnică, trecut, prezent și viitor'. Tot în incinta Căminului Cultural a avut loc un concert aniversar, urmat de o seară de dans cu Zinphony-Band și Trio Saxones.

Pentru copii au fost organizate activități și momente de divertisment în Grădina de Joacă Șona Connect, iar pentru tineri au fost pregătite ateliere și jocuri.

Duminică, după slujba festivă, s-a desfășurat parada porturilor populare, urmată de un program cultural cu momente de dans popular și muzică de fanfară. Întâlnirea grupurilor de dans popular săsesc din Transilvania a avut loc în același timp cu Întâlnirea Sașilor din Transilvania.

Șona, localitate aproape în totalitate săsească până în 1989, nu mai are în prezent locuitori sași, însă 'Schonau' a rămas pentru cei plecați în Germania și Austria satul natal în care revin, la câțiva ani, pentru a-și revedea locurile de origine. AGERPRES/(A, AS - redactor: Marinela Brumar, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) Marinela Brumar/AGERPRES