Cultura cartofului se confruntă cu pierderi semnificative în Depresiunea Ciucului, pe fondul schimbărilor climatice dar și a efectelor lucrărilor de regularizare realizate în zonă în ultimele decenii, specialiștii avertizând că în viitor va fi nevoie de soiuri adaptate dar și de sisteme de irigații.

Directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc, dr. ing Szep Róbert, a declarat, pentru AGERPRES, că, în urmă cu 10-20 ani, regimul precipitațiilor și cel termic permiteau o dezvoltare optimă a culturii cartofului în zonă, dar situația s-a schimbat și în prezent se înregistrează 'probleme majore'.

Potrivit cercetătorului, media producției la cartof în Depresiunea Ciucului nu depășește, în acest an, 15 tone pe hectar, iar în unele cazuri fermierii raportează recolte sub 10 tone.

Cartofii au rămas subdezvoltați, cu diametre sub 6 cm, din cauza unei primăveri foarte reci, urmate de precipitații abundente într-un interval scurt de timp și de un val brusc de căldură.

'Cartoful a intrat în vegetație foarte târziu. Chiar dacă avea suficientă apă în sol, temperatura aerului nu a fost chiar optimă și a intrat foarte târziu în vegetație. Pe urmă, de pe o zi pe alta, a venit vara, cu temperaturi extreme, care treceau mult peste mediile multianuale, chiar cu zile toride și plantele au crescut foarte repede, pentru că ele au tendința genetică să recupereze întârzierile, au investit foarte mult în biomasă, adică în partea de deasupra solului, și foarte târziu au început să se formeze tuberculii. Când au început să se formeze tuberculii, au venit șocurile acelea termice, suprapuse și de o lipsă acută de precipitații', a arătat directorul ICDCRM Miercurea-Ciuc

Szep Róbert a punctat faptul că, în ultimii ani, situația s-a înrăutățit și cel mai probabil, în câțiva ani, dacă nu se recurge la irigații, fermierii vor fi nevoiți să renunțe la cultura cartofului.

'Dacă facem analiza ultimilor ani, observăm că aceste perioade excesive de temperatură, respectiv discontinuitatea regimului precipitațiilor sunt din ce în ce mai accentuate. Parcă în fiecare an, cu un pas, este din ce în ce mai rău, cum spunea unul din tehnicienii noștri de la institut. Aceasta este situația pe ansamblu. Dacă se continuă tendința de scădere a precipitațiilor, respectiv de creștere a temperaturilor, este cert că fără irigații cultura cartofului nu mai are viitor în zonele clasice. Anul acesta, cert, este o cultură care a produs o pierdere însemnată tuturor fermierilor din depresiune, deoarece indiferent de soiul plantat, indiferent de calitatea seminței de cartofi plantată, cantitățile au fost mai mult decât modeste', a spus Szep Róbert.

Pe lângă factorii climatici,cercetătorul a atras atenția asupra efectelor pe termen lung ale regularizării cursurilor de apă din zonă.

Potrivit acestuia, lucrările hidrotehnice realizate în anii '50-'60 au modificat regimul hidric al Depresiunii Ciucului, provocând scăderea drastică a pânzei freatice și dispariția a numeroase izvoare.

'Practic, toată Depresiunea Ciucului a fost drenată. Avantajul este că s-au redat agriculturii suprafețe foarte mari de teren. Dar, în schimb, aceste regularizări au condus la scăderea evapotranspirației. Gândiți-vă că mai mult de 60% din suprafața activă a Oltului a fost regularizată. S-au tăiat practic meandrele, adică curbele acelea ale Oltului. În momentul în care ai un curs natural, cu multe meandre, practic ce se întâmplă? La debite mari, apa aproape stagnează, ea nu iese repede din depresiune. Înseamnă că are timp să aprovizioneze solul cu apă, iar la debite mici solul reușește să vină cu un aport de apă pentru cursurile de apă din depresiune. Astăzi, situația este doar unidirecțională, din cauză că s-a pierdut mai mult de 60% din suprafața activă a Oltului. Astăzi, Oltul joacă rol de drenor. Practic, drenează depresiunea împreună cu afluenții acesteia și situația se vede cu ochiul liber. Foarte multe izvoare au dispărut în ultimii 10-15 ani.(...) În fiecare an apare un deficit de apă în sol. Un deficit care se suprapune cu deficitul anului anterior și ajungem în situația în care suntem astăzi, în care ne-au dispărut foarte multe izvoare, iar debitul apelor de suprafață este din ce în ce mai mic', a explicat specialistul.

Acesta a reiterat faptul că, în lipsa unor măsuri urgente, cultura cartofului riscă să devină nerentabilă în această zonă.

Una dintre soluțiile propuse de Szep Róbert vizează dezvoltarea de soiuri autohtone adaptate la noile condiții climatice.

'Trebuie investit în cercetare, trebuie să se dezvolte soiuri autohtone, soiuri reziliente climatic. Este foarte greu ca soiurile aduse din străinătate să se adapteze specificului local. Da, ele sunt bune, dau rezultate chiar spectaculoase, timp de un an, doi ani de zile. În schimb, trebuie schimbată sămânța la doi-trei ani, deoarece nu rezistă condițiilor acestea din Depresiunea Ciucului. Și eu cred că cercetarea este una din soluții: să investim în cercetare, să creăm soiuri autohtone, soiuri reziliente zonelor montane', a spus cercetătorul.

Totodată, el a vorbit despre refacerea regimului natural al apelor și despre importanța investițiilor în irigații.

'O altă soluție ar fi refacerea regimului hidric, pe cât se poate. În foarte multe țări europene, cursurile de apă se lasă libere, acolo unde se poate se refac meandrele, respectiv, se creează foarte multe poldere. E foarte important să reținem cât mai multă apă în depresiune în momentul în care avem debite foarte mari. Trebuiesc identificate aceste soluții și trebuie construite aceste poldere, precum și bazine de acumulare din care, pe timpul verii, să se poată iriga culturile. Din păcate, se pare că Apele Române au ratat ținta PNRR ce viza construirea de poldere. Și în județul Harghita erau proiectate câteva poldere care, printre altele, au și acest rol de a asigura apa pentru fermieri, pe lângă faptul că la debite mari pot reține o parte din acest debit și au rol de prevenție împotriva inundațiilor', a spus Szep Róbert .

Directorul ICDCRM Miercurea-Ciuc a pledat pentru armonizarea soluțiilor și pentru măsuri și acțiuni concrete, care să răspundă acestor provocări.

'Măsuri sunt. Dar este nevoie de voință politică și trebuie să gândim la unison. Trebuie să înțeleagă și fermierii că agricultura astăzi nu mai seamănă cu agricultura de acum 20 de ani, din păcate. Trebuie să înțelegem cu toții că dacă nu luăm măsuri ferme, situația se agravează și, da, aceste măsuri trebuie luate în vederea îmbunătățirii regimului hidric', a punctat cercetătorul.

Suprafețele cultivate cu cartofi au înregistrat o scădere constantă, în ultimii ani, în județul Harghita, acest fenomen putând fi observat cu precădere la producătorii mici, care preferă să producă numai pentru consumul familiei sau pentru furajare. AGERPRES/ (A, AS, redactor: Gina Ștefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)