Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) dezminte, vineri, afirmațiile Blocului Național Sindical (BNS) potrivit cărora s-ar pregăti concedieri în serviciile de ambulanță și creșterea costurilor de funcționare prin reorganizarea acestora, susținând că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanță.

'Referitor la afirmațiile făcute în spațiul public de Blocul Național Sindical - organizație la care este afiliată Federația Națională Sindicală 'Ambulanța' din România (FNSAR) - privind 'efectele pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare și comasare a serviciilor de ambulanță județene', prin care se susține că 'reforma propusă de DSU nu aduce ordine, ci haos. Nu întărește sistemul de ambulanță, ci îl face mai vulnerabil. Lipsa investițiilor în ambulanțe noi și reorganizarea actuală vor duce la costuri mai mari și la scăderea calității actului medical', Departamentul pentru Situații de Urgență precizează că, în conformitate cu Programul de Guvernare, se propune consolidarea unui sistem național integrat de urgență modern și adaptat riscurilor actuale, bazat pe reziliență, sustenabilitate și cooperare interinstituțională', se arată într-un comunicat al DSU transmis, vineri, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, proiectul de reorganizare aflat în discuție se fundamentează pe aceste principii și are ca obiectiv eficientizarea activității și creșterea capacității de reacție.

'Este important de subliniat că măsurile propuse nu au niciun impact asupra personalului operativ din cadrul serviciilor de ambulanță - medici, asistenți, ambulanțieri, operatori-dispeceri și alt personal de intervenție rămân în integralitate pe posturi, fără reducerea numărului acestora', subliniază DSU.

Conform Departamentului, comasarea serviciilor județene de ambulanță în structuri teritoriale de 2-3 județe va conduce la un 'management unic' la nivel teritorial, bazat pe 'un lanț de comandă clar, flexibil și adaptat realităților actuale'.

'Această măsură vizează reducerea birocrației și a suprapunerilor manageriale. Vor fi diminuate exclusiv funcțiile de conducere ocupate temporar prin împuterniciri, iar posturile administrative vor fi redimensionate la nivel teritorial, inclusiv prin posibilitatea reorientării către posturi operative, în sprijinul activității de intervenție', menționează DSU.

Totodată, sursa menționată precizează că procesul de reorganizare care implică serviciile de ambulanță nu se poate realiza fără implicarea Ministerului Sănătății și fără consultări prealabile cu toate structurile vizate. Orice măsură se adoptă doar printr-un cadru legal comun, în baza unui dialog instituțional transparent.

'Astfel, reforma nu slăbește capacitatea serviciilor de ambulanță, ci, dimpotrivă, consolidează zona operativă și asigură utilizarea mai eficientă a resurselor umane', afirmă Departamentul pentru Situații de Urgență.

În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora nu s-ar fi realizat investiții în ambulanțe noi, DSU precizează că această informație este 'falsă'.

'La finalul anului 2024 au fost semnate acordurile-cadru pentru o cantitate minimă de 2.055, respectiv maximă de 3.590 de ambulanțe tip B, precum și pentru o cantitate minimă de 308, respectiv maximă de 480 de ambulanțe tip C. În baza acestor acorduri, au fost semnate primele contracte subsecvențe care prevăd furnizarea a 470 de ambulanțe tip B4x4 (dintre care 350 pentru serviciile de ambulanță și 120 pentru SMURD) și 121 de ambulanțe tip C (90 pentru serviciile de ambulanță și 31 pentru SMURD). Deja au fost repartizate către serviciile de ambulanță 114 din cele 350 de ambulanțe tip B4x4 și 10 din cele 90 de ambulanțe tip C', explică Departamentul.

Totodată, prin finanțarea asigurată din PNRR, numărul total al ambulanțelor va crește, ajungând la aproximativ 1.200 de autosanitare suplimentare, rezultat direct al demersurilor întreprinse de DSU, mai arată sursa citată, care adaugă că noile ambulanțe tip B4x4 au capacități tehnico-tactice îmbunătățite: șasiu mai mare, spațiu de lucru extins, dotări de dezinfecție, echipamente de testare a alcoolemiei și detecție gaze, precum și dispozitive automate pentru compresii toracice prelungite și de calitate superioară. Aceste dotări contribuie direct la creșterea calității și siguranței intervențiilor.

Investițiile recente se adaugă celor din anii anteriori, când au fost livrate aproape 1.000 de ambulanțe pentru serviciile de ambulanță (2018-2023), la care se adaugă 388 de ambulanțe pentru SMURD, se mai menționează în comunicat.

'Datele prezentate demonstrează fără echivoc că există o preocupare constantă pentru reînnoirea parcului de ambulanțe și creșterea capacității de răspuns la standarde europene', mai arată DSU.

Departamentul mai spune că afirmațiile transmise în spațiul public de BNS 'nu reflectă realitatea și au caracter speculativ'.

'Reforma urmărește eficientizarea și modernizarea sistemului de ambulanță, consolidarea capacității de intervenție și eliminarea blocajelor administrative, fără a afecta personalul operativ. Dimpotrivă, prin redimensionarea posturilor administrative, orientarea resurselor către activitatea de teren și consultarea instituțională obligatorie cu Ministerul Sănătății, serviciile de ambulanță vor deveni mai flexibile, mai eficiente și mai apropiate de nevoile pacienților', se mai subliniază în comunicat.

Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția că Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), nu poate iniția reforme în domeniul sănătății și că se pregătesc concedieri în serviciile de ambulanță și creșterea costurilor de funcționare prin reorganizarea acestora.

BNS le-a transmis vineri câte o scrisoare premierului Ilie Bolojan și ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema efectelor pe care le-ar putea genera adoptarea proiectului de reorganizare și comasare a serviciilor de ambulanță județene în forma apărută în spațiul public. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Adrian Dădârlat)