Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Timiș a inaugurat joi, la Lugoj, Centrul de zi de recuperare pentru copiii cu dizabilități din cadrul complexului de servicii 'A'.

Este cel mai mare astfel de centru din zona de vest și unul dintre puținele din țară, iar pentru copiii cu probleme de vedere, numele camerelor este inscripționat și în limbaj Braille.

Directorul executiv al DGASPC Timiș, Monica Trușcă, spune că este vorba despre un serviciu social pe care instituția îl are în structură de foarte mulți ani, tot la Lugoj, dar printr-un proiect cu fonduri europene au fost investite aproape nouă milioane de lei în extindere. La momentul începerii proiectului, serviciul avea 50 de beneficiari, iar de acum numărul lor a crescut la 170.

Trecând prin acest centru, mulți dintre micuți se vor putea descurca în viață, la nivelul necesarului zilnic, fără să fie asistați.

'Sunt copii din sistemul de protecție. În cazul acestui centru, în zona Lugoj și limitrofă sunt peste 600 de copii încadrați într-un grad de handicap, pentru că accesul în centru se face în baza certificatului de încadrare în grad de handicap, fiind servicii gratuite. Dacă e vorba de intervenție timpurie, până la vârsta de trei ani - având în vedere că în cadrul acestui centru avem și medici și alte tipuri de specialiști care pot ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni grave la copii - faptul că ei au acces la aceste servicii duce la o recuperare mult mai rapidă, acolo unde e cazul, sau la ameliorarea unor situații în care ei se află. În marea majoritate sunt handicapuri neuropsihice, dar sunt și copii care au probleme neuro-psiho-motorii și bineînțeles că există și categoria copiilor care au tot felul de tipuri de scleroze și care au nevoie de recuperare atât din punctul de vedere al situației cognitive, cât și pe partea motorie. În cele mai multe cazuri este vorba de afecțiuni congenitale. Sunt și unele dobândite, atunci când vorbim de probleme neuro-psiho-motorii. (...). Dacă vorbim, de exemplu, de sindromul Down, având în vedere că au acces la identificare și la terapii, copiii pot deveni funcționali, pentru că de fapt scopul acestor centre de zi este să îi facă funcționali. Noi avem inclusiv terapii de grup, astfel că dacă unul dintre ei, în lipsa unor astfel de terapii, ar fi incapabil să stea singur la școală și ar avea nevoie să fie asistat din umbră, prin intermediul acestor terapii, ei învață să reacționeze cu cei din jur, să nu se sperie de tot felul de sunete. Astfel, toate temerile lor sunt gestionate cu ajutorul specialiștilor', a detaliat, pentru AGERPRES, Monica Trușcă.

Primele rezultate după complexul de terapii aplicate în acest centru apar după cea de-a zecea ședință, dar depinde întotdeauna și de vârsta copilului și de tipul de afecțiuni, dacă există alte afecțiuni prezente.

Unii dintre acești micuți cu probleme speciale sunt integrați în școala de masă, să nu fie izolați, aceasta fiind și strategia DGASPC Timiș.

'Sunt și cazuri care provin din școala specială, acolo unde afecțiunile nu le permit să fie integrați în școala de masă, unde sunt câte 25 de copii într-o clasă. Ori, unii dintre copiii noștri nu se pot adapta unei așa mari aglomerări de copii. Și aici mă refer în special la grupa de autism, unde e practic imposibil. (...) Dincolo de servicii, la momentul în care s-a identificat probleme, în cadrul centrului nostru sunt întâlniri și cu grupe de părinți în care ei sunt învățați să continui aceste terapie și acasă, permanent. Sigur, sunt și cazuri în care acești copii sunt respinși de colegii din învățământul de masă, iar rezistența la frustrare e greu de gestionat, mai ales dacă e vorba de copii de vârstă mică. Au fost și cazuri când ne-au fost semnalate nouă, de părinții copiilor cu dizabilități, situații în care ceilalți părinți din clasă au făcut sesizare, inclusiv la DGASPC, că se simt copiii amenințați din cauza copiilor cu dizabilități. Dar este vorba și de o lipsă de informare a părinților. Gradul de toleranță în comunitate e o chestiune care se învață și care se educă de-a lungul anilor', explică Monica Trușcă.

În Centrul de zi de recuperare pentru copiii cu dizabilități de la Lugoj, micuții beneficiari stau cât este necesar, în funcție de afecțiunile pe care ei le au. Terapiile sunt făcute dimineața, fie cu copiii din casele proprii de tip familial ale DGASPC, pentru cei care nu sunt școlarizați sau care sunt școlarizați la domiciliu, din cauza afecțiunilor pe care le au. După ora 12:00, copiii sunt integrați cu cei din asistență maternală și din comunitate, în funcție de un orar și de afecțiunile pe care le au.

Terapiile aplicate sunt foarte variate și complexe, la partea de consiliere se adaugă art-terapia, kinetoterapia, logopedia, care sunt integrate și fiecare copil are propriul său terapeut.

'În noul centru avem inclusiv hidroterapie, sunt și terapii speciale pentru copiii cu autism. Pe partea de terapia tulburărilor de limbaj și de dezvoltare, a comunicării, există foarte multe echipamente, parte din acele săli au stimulare poli-senzorială, pentru că aceasta este modalitatea în care se lucrează. În marea majoritate a cazurilor, se lucrează cu copilul unu la unu, adică fiecare copil are un pedagog', punctează șefa DGASPC Timiș.

Locația Centrului de zi pentru recuperarea copiilor cu dizabilități a fost aleasă la Lugoj, pentru că aici a existat o populație compactă cu astfel de probleme de mai bine de 50 de ani, iar din anul 2008 au început să se aplice terapii specifice de recuperare.

'În ultimii zece ani, de fiecare dată când au fost identificate variante pentru formarea de terapeuți care lucrează cu copii cu dizabilități, indiferent că s-au făcut prin parteneriat de ONG-uri sau prin firme acreditate, acestea au fost accesate. Noi știm foarte bine că dincolo de echipamente nemaipomenite și de orice dotări am avea, avem nevoie de personal instruit care să știe cum să lucreze cu copiii speciali, dincolo de empatia jobului. Iar din sistem pleacă foarte puțini angajați, cu precădere din rândul tinerilor angajați, care nu sunt obișnuiți cu o astfel de activitate', subliniază Monica Trușcă.

Șefa DGASPC Timiș arată că în ultimii ani numărul încadrărilor într-un grad handicap a crescut, dar aceasta se datorează și faptului că informația a ajuns în zonele cele mai îndepărtate și de fiecare dată, împreună cu autoritățile locale, respectiv cu primăriile, li s-a explicat părinților că este un drept al copilului să beneficieze inclusiv de servicii medicale și de terapie, dacă există o dizabilitate.

'Sunt, într-adevăr, zone cu o populație mai numeroasă care are un grad de handicap. Mă refer în mod special la comunitățile sărace. Da, există și dizabilitate provenită din mame care (...) s-au drogat ori care au folosit altfel de substanțe. În rest, nu putem spune că avem zone predilect afectate de astfel de cazuri. E clar că atunci când vorbim de vârste foarte avansate ale mamelor la nașterea copilului, crește gradul de risc la sindromul Down, dar acestea sunt chestiuni medicale cunoscute. Faptul că lumea conștientizează că există servicii de recuperare și că există informație ajută foarte mult. Mulți copii sunt diagnosticați la vârsta de doi-trei ani cu anumite afecțiuni, iar prin recuperare, în special dacă vorbim de tulburări de limbaj, devin impecabili în exprimare. Deci este doar o chestiune de a accepta și din partea părinților, problema copilului. Organizăm grupuri de lucru cu părinții, pentru a le explica și pentru a-i face să înțeleagă că e singura șansă a copilului de a avea ulterior o viață normală', concluzionează Monica Trușcă.

Cei 170 de copii vor fi ajutați de 60 de adulți din categoria medici, kinetoterapeuți, logopezi, asistenți medicali, psihologi, pedagogi de recuperare, kinetoterapeuți, specialiști în art-terapie, formând o echipă susținută de specialiști. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: George Onea, editor online: Anda Badea)