Bucureștiul se clasează pe locul 34 din 36 într-un clasament european al numărului de 'străzi școlare' și pistelor de biciclete protejate, iar o analiză de specialitate arată că rețeaua rutieră cu limite de 30 km/h cuprinde un sfert dintre străzile orașului, reiese dintr-o analiză întocmită de organizația Clean Cities, citată de Asociația 2Celsius.

Potrivit cercetării, la nivel european, Paris a devenit cel mai bun oraș din Europa pentru pedalare și deplasare independentă în cazul copiilor.

Clasamentul întocmit de rețeaua europeană non-guvernamentală Clean Cities are pe următoarele locuri orașe ca Amsterdam, Anvers, Bruxelles, Lyon și Helsinki.

Capitala României ocupă locul 34 din 36 în primul clasament european al orașelor prietenoase cu copiii la capitolul mobilitate, cu scorul de 2,2/30 (calificativ F).

'Bucureștiul are zero 'străzi școlare' amenajate lângă cele 169 de școli primare din București. Doar 25% din rețeaua rutieră este sub limita de 30 km/h, față de aproape 90% la Paris. Pistele protejate pentru biciclete au o lungime de 25 km (1% din rețeaua de străzi), de 30 de ori mai puțin decât la Helsinki', se menționează într-un comunicat de presă al Asociației 2Celsius.

Ierarhia se bazează pe date oficiale colectate de Clean Cities în colaborare cu ONG-uri și autorități locale din țările analizate. Pe durata studiului au fost analizați trei indicatori care reflectă îndeaproape recomandările ONU și ale altor experți pentru orașe și mobilitate prietenoase copiilor - un grup deosebit de vulnerabil: străzi școlare la școli primare, piste de biciclete protejate și limite urbane de viteză de 30 km/h, care reduc poluarea și accidentele.

'Copiii sunt, astăzi, mai puțin liberi să se deplaseze și mai puțin activi decât altădată, în special fetele. Clasamentul nostru arată însă că părinții, profesorii și administrațiile locale pot face progrese rapide și semnificative. O plimbare prin Paris astăzi este o gură de aer proaspăt față de situația de acum zece ani. Este nevoie de viziune, leadership și investiții constante, dar majoritatea orașelor pot și ar trebui să parcurgă același drum', a declarat, în comunicat, Barbara Stoll, director senior la Clean Cities Campaign.

'Pionierii de lungă durată ai mobilității urbane progresiste, precum Amsterdam (locul 2, calificativ B) și Copenhaga (locul 11, C), rămân în top. În același timp, Paris, Bruxelles (locul 4, C) și Londra (locul 14, C) au urcat rapid în clasament datorită măsurilor recente. Atât 'campionii' vechi, cât și cei noi își datorează succesul liderilor locali dedicați, a constatat Clean Cities - un factor care poate anula diferențele tradiționale dintre nord și sud, vest și est sau nivelurile de venit. Politicile naționale contează mai puțin: orașe din aceeași țară pot avea poziții foarte diferite. Italia, de pildă, are Bologna (locul 16, C) drept cel mai bun performer, în timp ce Florența (29, E) și Roma (32, E) sunt la coada clasamentului. În Spania, Barcelona (7, C) stă mult mai bine decât Madrid (26, D) și Zaragoza (28, D)', notează organizația.

Pe de altă parte, Germania și Polonia nu au orașe în primele zece, 'din pricina culturii auto persistente și a faptului că administrațiile locale nu controlează integral limitele de viteză și parcarea', însă leadershipul puternic a ajutat München (locul 12, C) și Wroclaw (20, D) să urce în clasament.

'Zece orașe nu au nicio stradă școlară, iar în majoritatea locurilor unde există, restricțiile se aplică doar la orele de intrare/ieșire, nu ca pietonalizare permanentă. În cinci orașe, sub 10 % din străzi au limită de 30 km/h, iar pistele de biciclete protejate rămân rare: acoperă în medie doar 17 % din rețeaua rutieră a celor 36 de orașe', susțin realizatorii analizei de specialitate.

În contextul în care capitala României se află pe locul 34 din 36 în noul 'Child-Friendly Mobility City Ranking 2025', experții 2Celsius susțin că orașul are toate ingredientele pentru un salt spectaculos în următorii trei ani în cursa europeană pentru mobilitate prietenoasă copiilor.

'Copiii din Capitală pierd zilnic șansa de a merge pe jos sau cu bicicleta în siguranță. Experiența Parisului arată că transformarea este posibilă în câțiva ani, cu voință politică și investiții susținute', susține Mihai Stoica, director executiv al Asociației 2Celsius.

Pe lista recomandărilor din partea specialiștilor se regăsesc: generalizarea limitei 30 km/h pe toate străzile secundare și în jurul școlilor - reducerea semnificativă a accidentelor ușoare (experiența Bologna); implementarea a 30 'străzi școlare' permanente până la finalul lui 2028 (+9 puncte la indicatorul 'School Streets'); crearea unei rețele de 100 km de piste protejate, un 'Inel Verde pentru Copii' pe bulevarde majore, conectând școlile, parcurile și metroul (+1 punct la indicatorul 'Protected Cycling Infrastructure'); realizarea unei platforme online de feedback unde părinții pot vota următoarea stradă de transformat - pentru transparență și suport civic continuu. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Simona Aruştei)