Ecaterina Balica, cercetător în cadrul Institutului de Sociologie (INSOC) al Academiei Române, afirmă că în România rata femicidului (femei ucise cu intenție) este dublă față de media din Uniunea Europeană, iar ideea că omorul poate fi prevenit este considerată o utopie.

Ecaterina Balica a pus, în urmă cu șase ani, bazele Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO) în cadrul Institutului de Sociologie. Ea susține că transferul rezultatelor cercetărilor către practicienii din domeniul criminalității ar permite o mai bună gestionare a consecințelor violenței letale și o intervenție preventivă promptă, apreciind că, de cele mai multe ori, omorurile pot fi prevenite.

'Omorurile constituie o problemă gravă la nivel mondial, european și național, iar la nivelul Uniunii Europene a crescut numărul femeilor ucise de către alți membri ai familiei. Ultimele rapoarte internaționale arată că rata omorurilor la nivel mondial rămâne destul de mare, în 2021 rata era de 5,8/100.000 (Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, 2023). Rata omorurilor în Uniunea Europeană este în creștere: în 2022 a crescut cu 4,4% față de anul anterior (Eurostat, 2022). La nivelul Uniunii Europene a crescut și numărul femeilor ucise de către alți membri ai familiei (4,3 femei ucise/1 milion). Și această creștere a numărului de femei ucise a avut loc în contextul în care în Europa ponderea omorurilor comise între parteneri intimi și în spațiul familial era de două ori mai mare decât la nivel mondial (69% în Europa, comparativ cu 31% la nivel mondial - Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate, 2023)', a declarat cercetătorul în domeniul criminologiei Ecaterina Balica pentru AGERPRES.

Sursa foto: Arhiva personală Ecaterina Balica 

În ceea ce privește datele pentru România, acestea se mențin, pentru unele tipuri de omor, la nivelul celor din Europa, dar sunt și tipuri de omor pentru care cifrele sunt mai mari, cum sunt omorurile cu victime copii.

'De exemplu, rata omorului cu victime copii era de două ori mai mare în România decât media ratei omorului cu victime copii din statele UE. De asemenea, rata femicidului înregistrată în România era de două ori mai mare decât rata medie înregistrată pentru statele membre UE. În România, în 2023, o femeie era ucisă, în medie, la fiecare 14 zile, de un membru al familiei. (...) Potrivit statisticilor, numărul femeilor ucise în România este mai mare decât în alte țări europene. Mai mult, în 2019 aveam o femeie ucisă pe săptămână de către propria familie. În 2018 a fost înființat European Observatory on Femicide și am intrat în această rețea de specialiști. Cercetările realizate în România cu ajutorul metodologiei dezvoltate în cadrul Observatorului European al Femicidelor mi-au permis să identific și alte particularități ale femicidelor din țara noastră. De exemplu, în România avem un procent ridicat al femeilor ucise cu vârsta peste 60 de ani (2021- 20%). Avem un procent semnificativ de femei românce ucise în alte țări - 17% în 2021', mai spune Ecaterina Balica.

Ceea ce șochează cel mai mult la fenomenul femicidului din România este faptul că se face foarte puțin pentru copiii și familiile în care au loc astfel de crime, mai ales că acești copii sunt martori la violența domestică și chiar la omor, în urma cărora rămân cu traume pe care trebuie să le gestioneze singuri.

Sursa foto: Arhiva personală Ecaterina Balica 

'Există inițiative legislative la care se lucrează, există profesioniști care se luptă efectiv pentru a reduce consecințele acestor acte de violență și încearcă să includă în legislație măsuri menite să le ofere mijloacele necesare gestionării consecințelor emoționale, sociale și economice generate de femicide. Acești copii ale căror mame au fost ucise rămân, în unele situații (atunci când tatăl este cel care ucide), fără ambii părinți (tatăl fiind în penitenciar). Unii dintre ei sunt preluați de asistenții sociali, intră în sistemul de asistență socială și ajung la asistenții maternali profesioniști. Alții rămân în familia extinsă. Unii dintre ei sunt minori, alții sunt majori. Toți au fost martori la violența domestică premergătoare omorului, unii au fost martori la omor sau au descoperit cadavrul mamei ucise. Prin urmare, toți se confruntă cu traume pe care trebuie să le gestioneze cu resurse proprii. Sunt multe de discutat aici', spune Ecaterina Balica.

Potrivit cercetătoarei, este foarte dificil ca unii profesioniști să fie convinși că acești copii au nevoie de ajutor pe termen lung.

'Mă șochează faptul că profesioniștii care lucrează la modificarea legislației, cei care vor să facă tot ce ar trebui ca să le oferim o viață decentă acestor copiii (dar și celorlalți membri ai familiei afectate de femicide - mamele femeilor ucise, tații, frații și surorile) trebuie să facă eforturi uriașe ca să convingă legiuitorul să accepte să includă o prevedere referitoare la aceste victime ale femicidelor. Pentru mine a fost șocant, după ce am avut interviuri cu copiii și rude ale femeilor ucise și după ce am citit studiile științifice internaționale privind consecințele femicidelor asupra acestora, să particip la grupurile de lucru privind modificarea legislației. Nu mi-am închipuit că va fi atât de greu să conving unii profesioniști că este necesar să avem în vedere consecințele pe termen lung și să-i ajutăm pe acești copii, dar nu numai. Și se face atât de puțin pentru ei și într-un ritm atât de lent...', susține Ecaterina Balica.

În legătură cu protecția femeilor față de actele de violență letală (inclusiv femicid), cercetătoarea INSOC spune este nevoie de o legislație adecvată, dar nu numai.

Sursa foto: Arhiva personală Ecaterina Balica 

'Dacă ne referim doar la femicid, atunci am putea face referire la mai multe legi care să contribuie la creșterea siguranței femeilor în societatea românească. Este vorba despre legea privind protecția femeilor față de violența domestică sau prevederile Codului Penal privind violența sexuală ș.a.m.d. Legislația este perfectibilă și, din fericire, se lucrează la modificarea legilor amintite. La nivel internațional există instrumente de evaluare a riscului de comitere a omorului sau a femicidului. În România nu există instrumente de evaluare a riscului de producere a omorului/femicidului, ci doar acel instrument de evaluare a riscului violenței domestice, instrument cu ajutorul căruia se acordă ordinul de protecție sau se montează brățara electronică', concluzionează Ecaterina Balica

Cu experiență în domeniul cercetării fundamentale privind omorurile, în anul 2019, când societatea românească a fost șocată de crimele de la Caracal, Ecaterina Balica a pus bazele Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO) în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române. În acest moment, ORAPO este un laborator de cercetare interdisciplinară care reunește specialiști din diverse domenii: sociologie, criminologie, psihologie, comunicare, criminalistică etc.

'Decizia de a înființa Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor a venit după 20 de ani de experiență în domeniul cercetării fundamentale. Mi-am dat seama că problematica criminalității necesită o abordare interdisciplinară și focusată pe identificarea factorilor de risc și a soluțiilor de prevenire. În 2019, lucram deja în laboratorul Violență și Criminalitate, Mediere și Prevenire din Institutul de Sociologie al Academiei Române și eram reprezentanta României în cadrul European Observatory on Femicide. În acel an, în contextul 'cazului Caracal' a devenit vizibilă necesitatea de a ne apleca cu mai multă atenție asupra violenței letale, în special asupra omorurilor. Am dorit ca acest laborator să devină o resursă științifică care să pună la dispoziția tuturor specialiștilor rezultatele cercetărilor privind omorurile, realizate (...) de mine și echipele din care am făcut parte. M-am gândit că astfel vom reuși să facem mai rapid transferul rezultatelor cercetărilor către practicienii din domeniul criminalității. Acest transfer ne-ar permite să gestionăm mai bine consecințele violenței letale și să intervenim din timp ca să prevenim omorurile. Pentru că, de cele mai multe ori, omorurile pot fi prevenite', relatează cercetătoarea.

Ea afirmă că, în România, ideea că omorul poate fi prevenit este considerată o utopie, iar la baza acestei mentalități stă modul de formare a specialiștilor.

'În România, formarea pentru cercetarea problematicii omorurilor și instrumentarea omorurilor este mai degrabă un demers individual care începe, pentru cei mai mulți, după finalizarea studiilor de licență. În alte țări, formarea profesioniștilor începe chiar din timpul facultății. Cercetările pe care le fac colegii din alte țări beneficiază de resurse financiare care fac posibile analize mult mai bine focusate. În plus, unii dintre colegi au acces la baze de date din care doar extrag și analizează informații despre tipuri de omor. Noi nu avem aceste baze de date și dacă unele date există, nu avem acces la aceste baze de date. Noi, cercetătorii, trebuie să colectăm date și să creăm baze de date. În alte țări, există deja instrumente de evaluare a riscului de comitere a omorului. (...) În România, ideea că omorul poate fi prevenit este considerată o utopie. Acesta este și motivul pentru care de fiecare dată când am posibilitatea, subliniez faptul că omorul poate fi prevenit și că avem nevoie de cercetări care să permită identificarea factorilor de risc specifici', afirmă cercetătoarea.

Potrivit acesteia, în România, în comparație cu alte țări, există studii longitudinale privind unele tipuri de omor.

'Suntem printre puținele țări din lume care avem un studiu longitudinal privind omorurile-sinucidere (2002-2013), studiu realizat de mine. Avem și studii longitudinale privind reprezentarea femicidelor în media online (2011 - prezent). Studiile privind mediatizarea femicidelor au fost realizate de mine în colaborare cu prof. Valentina Marinescu, drd. Andreea Badea și alți studenți. Aceste studii ne dau informații despre stereotipurile privind victimele și agresorii care sunt vehiculate către populație prin intermediul jurnaliștilor, stereotipuri care uneori fac dificilă transmiterea unor mesaje preventive', mai spune Ecaterina Balica. AGERPRES/(A, AS - redactor: Maria Mitrică, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu)